Dr. Pr. Penal

În cauza nr. X/P/2022, având ca obiect efectuarea urmăririi penale față de inculpatul DC cu privire la

săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, faptă prev. și ped. de disp. art. 233 C.pen., Parchetul de pe lângă

Judecătoria Sector 1 a sesizat judecătorul de drepturi și libertăți de la Judecătoria Sector 1 cu

propunerea de luare a măsurii arestării preventive față de inculpat. Prin încheierea nr. Y, judecătorul

de drepturi și libertăți a admis propunerea procurorului și a dispus luarea măsurii arestării

preventive față de inculpatul DC pentru 30 de zile. Împotriva încheierii nr. Y pronunțată de

judecătorul de drepturi și libertăți, a formulat contestație doar inculpatul. Contestația inculpatului

AB formulată împotriva acestei încheieri la 26 de ore după pronunțare:

• este formulată cu nerespectarea termenului prevăzut de lege;

• nu este suspensivă de executare;

• se soluționează cu participarea obligatorie a procurorului.

Prin rechizitoriul nr. X/P/2022 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 1 București s-a

dispus trimiterea în judecată a inculpatului AB pentru săvârșirea infracțiunii de lipsire de libertate în

mod ilegal, faptă prev. și ped. de disp. art. 205 C.pen., instanța sesizată fiind Judecătoria Sector 1

București. În procedura de cameră preliminiară, admițând cererea inculpatului, Curtea de apel

București a dispus strămutarea cauzei de la Judecătoria Sector 1 București la Judecătoria Sector 5

București. După parcurgerea procedurii de cameră preliminară, judecătorul de cameră preliminară

de la Judecătoria Sector 5 București a dispus, prin încheiere, excluderea tuturor probelor

administrate în cursul urmăririi penale și restituirea cauzei la parchet, în temeiul disp.art. 346 alin.

(3) lit.b) C.p.p. În condițiile date, considerați a fi corecte următoarele afirmații:

• strămutarea a fost în mod corect dispusă de curtea de apel, ca instanță competentă să se pronunțe asupra

  cererii de strămutare a cauzei de la o judecătorie din circumscripția sa;

• contestația formulată împotriva încheierii judecătorului de cameră preliminară de la Judecătoria Sector 5

  București, va fi soluționată de judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de apel București;

• procurorul căruia i-a fost restituit dosarul, dacă dispune din nou trimiterea în judecată, va sesiza tot

  Judecătoria Sector 5 București, cu excepția situației în care această instanță nu mai este competentă.

Prin sentința nr. Y, pronunțată de Judecătoria Craiova în cauza penală nr. X/Z/2022, s-a dispus

condamnarea inculpatului AB la 2 ani închisoare pentru săvȃrşirea infracțiunii de înșelăciune, faptă

prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen. Împotriva sentinței nr. Y a declarat apel doar inculpatul AB

(unic apelant în cauză), acesta solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și

trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, cu motivarea că în cursul judecării cauzei în

primă instanță au fost încălcate dispozițiile privind publicitatea ședinței de judecată. Soluționând

apelul, Curtea de Apel Craiova a admis apelul inculpatului AB, a desființat sentința atacată și a

dispus rejudecarea cauzei de către Judecătoria Craiova. În aceste condiții:

• Curtea de Apel Craiova a procedat corect dispunând rejudecarea cauzei de către Judecătoria Craiova, în

  urma admiterii apelului inculpatului AB și desființării sentinței atacate;

• judecătorul care a participat la judecarea cauzei în primă instanță nu devine incompatibil să participe la

  rejudecarea cauzei după desființarea sentinței de către instanța de apel;

• rejudecând cauza, Judecătoria Craiova nu poate pronunța condamnarea inculpatului AB la o pedeapsă de

  3 ani închisoare.

Prin rechizitoriul nr. X/P/2021, inculpatul BC a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii

de tâlhărie, faptă prev. și ped. de disp. art. 233 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind

Judecătoria Sector 3 București. La termenul de judecată din data de 01.10.2022, instanța a declarat

terminată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul în dezbateri, acestea fiind încheiate la

același termen de judecată. Deliberarea, redactarea și pronunțarea sentinței în cauză a avut loc în

data de 15.10.2022, Judecătoria Sector 3 București pronunțând condamnarea inculpatului BC la 3

ani închisoare. Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul BC, în apelul său acesta învederând

faptul că pentru termenul la care au avut loc dezbaterile în fața primei instanțe de judecată nu a fost

întocmită o încheiere de ședință. Raportat la această situație, considerați ca fiind corecte

următoarele afirmații:

• întocmirea încheierii de ședință pentru termenul la care au avut loc dezbaterile era obligatorie;

• întocmirea încheierii de ședință pentru termenul la care au avut loc dezbaterile nu era obligatorie;

• sentința pronunțată este lovită de nulitate absolută.

Prin rechizitoriul nr. X/P/2021 întocmit de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 5 București,

inculpatul AP a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de vătămare corporală, faptă

prev. și ped. de disp. art. 194 alin. (1) C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei fiind Judecătoria

Sector 5 București. Prin sentința nr. X, pronunțată în data de 11.12.2022, Judecătoria Sector 5

București a dispus achitarea inculpatului AP în temeiul disp. art. 396 alin. (5) rap. la art. 16 alin. (1)

lit. b) teza I - fapta nu este prevăzută de legea penală, lăsând nesoluționată acțiunea civilă exercitată

în procesul penal. În raport de această situație, considerați că:

• instanța de judecată a procedat corect lăsând nesoluționată acțiunea civilă exercitată în procesul penal;

• ca urmare a lăsării nesoluționate a acțiunii civile, măsurile asigurătorii care au fost luate în cursul procesului

  penal pentru repararea pagubei produse prin infracțiune se mențin, acestea încetând de drept dacă

  persoana îndreptățită nu introduce acțiune în fața instanței civile în termen de 30 de zile de la rămânerea

  definitivă a sentinței prin neapelare;

• partea responsabilă civilmente nu poate formula apel în latura civilă a cauzei, având în vedere că acțiunea

  civilă a fost lăsată nesoluționată.

Prin rechizitoriul nr. X/P/2022, inculpatul BC a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii

de înșelăciune, faptă prev. și ped. de disp. art. 244 C.pen., instanța sesizată cu judecarea cauzei

fiind Judecătoria Sector 1 București. În cursul cercetării judecătorești, la termenul de judecată din

data de 17.11.2022, instanța de judecată a procedat la efectuarea unei confruntări între inculpatul

BC și persoana vătămată AB, precum și la audierea a 2 martori. La următorul termen de judecată

stabilit în cauză, avocatul persoanei vătămate a invocat excepția de necompetență după calitatea

persoanei a Judecătoriei Sector 1 București, față de împrejurarea că inculpatul BC a dobândit,

începând cu data de 18.11.2022, calitatea de deputat. Judecătoria Sector 1 București, prin sentință,

a admis excepția invocată în cauză și și-a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și

Justiție. În raport de această situație, considerați a fi adevărate următoarele afirmații:

• Judecătoria Sector 1 București a procedat corect admițând excepția și declinându-și competența în

  favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție;

• sentința prin care Judecătoria Sector 1 București și-a declinat competența nu este supusă niciunei căi de

  atac;

• Judecătoria Sector 1 București nu putea dispune, potrivit dispozițiilor legale, efectuarea unei confruntări în

  cursul judecății.

În data de 03.03.2022, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 3 București a fost sesizat cu privire

la săvârșirea infracțiunii de furt, faptă prev. și ped. de disp. art. 228 C.pen., fiind începută urmărirea

penală în cauză. După dispunerea efectuării în continuare a urmăririi penale față de suspectul AB,

procurorul a dispus renunțarea la urmărirea penală prin ordonanța din data de 02.06.2022,

constatând că nu există un interes public în urmărirea faptei. În cuprinsul ordonanței de renuntare,

procurorul a dispus obligarea suspectului AB la prestarea unei munci neremunerate în folosul

comunității pe o perioadă de 30 de zile, stabilind și termenul până la care obligația trebuie

îndeplinită. La expirarea acestui termen, procurorul, constatând neîndeplinirea cu rea-credință de

către AB a obligației stabilite, a dispus revocarea ordonanței de renunțare la urmărirea penală și

redeschiderea urmăririi penale. Raportat la această situație, considerați a fi corecte următoarele

afirmații:

• procurorul trebuia să dispună infirmarea ordonanței de renunțare la urmărirea penală, și nu revocarea

  acesteia;

• redeschiderea urmăririi penale este supusă confirmării judecătorului de cameră preliminară;

• judecătorul de cameră preliminară va respinge cererea de confirmare a redeschiderii urmăririi penale cu

  care a fost sesizat de procuror atunci când, deși suspectul nu și-a îndeplinit cu rea-credință obligația

  impusă prin ordonanța de renunțare la urmărirea penală, acesta constată că a intervenit amnistia.

Persoana vătămată AB a formulat, în termen, plângere la prim-procurorul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Craiova, împotriva ordonanței prin care, în cauza nr. Y/P/2022, procurorul de caz din

cadrul acestui parchet a dispus soluția clasării față de suspectul BC. Prin ordonanța nr. X,

comunicată persoanei vătămate AB în data de 01.02.2023, prim-procurorul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Craiova a respins ca nefondată plângerea formulată de aceasta, menținând soluția

dispusă de procuror. După respingerea plângerii, persoana vătămată AB a formulat plângere

împotriva soluției clasării la judecătorul de cameră preliminară de la Judecătoria Craiova, în temeiul

disp. art. 340 C.proc.pen. Raportat la această situație, considerați că sunt corecte următoarele

afirmații:

• judecătorul de cameră preliminară, admițând plângerea, poate dispune schimbarea temeiului de drept al

  soluției de clasare atacate numai dacă prin aceasta nu se creează o situație mai grea pentru suspectul BC;

• judecătorul de cameră preliminară va respinge ca tardivă plângerea persoanei vătămate AB, în cazul în

  care aceasta a fost formulată în data de 25.02.2023;

• încheierea prin care judecătorul de cameră preliminară respinge ca nefondată plângerea persoanei

  vătămate AB, este definitivă.

În data de 05.03.2022, persoana vătămată a sesizat prin plângere Parchetul de pe lângă Judecătoria

Craiova cu privire la săvârșirea, de către numitul AB, a infracțiunii de furt, faptă prev. și ped. de

disp. art. 228 C.pen., în aceeași zi fiind dispusă începerea urmăririi penale cu privire la faptă. Prin

ordonanța nr. X/P/2022 din data de 01.08.2022, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă

Judecătoria Craiova, care supraveghea urmărirea penală în cauză, a dispus efectuarea în continuare

a urmăririi penale față de suspectul AB. După consultarea dosarului, suspectul AB a depus la

organul de cercetare penală o cerere de recuzare formulată împotriva lui TT - persoană care efectua

urmărirea penală în cauză în calitate de organ de cercetare penală. În aceste condiții, considerați că:

• cererea de recuzare va fi soluționată de procurorul care supraveghează urmărirea penală, din cadrul

  Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova;

• cererea de recuzare va fi soluționată de procurorul ierarhic superior celui care supraveghează urmărirea

  penală, respectiv de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Craiova;

• cererea de recuzare se soluționează prin ordonanță care nu este supusă niciunei căi de atac

Prin ordonanța din data de 03.10.2022, procurorul din cadrul Parchetul de pe lângă Judecătoria

Sector 5 București a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunii de

tâlhărie, faptă prev. și ped. de disp. art. 233 C.pen. În cursul urmăririi penale, după punerea în

mișcare a acțiunii penale împotriva inculpatului BC, procurorul a sesizat judecătorul de drepturi și

libertăți cu cerere de audiere anticipată atât a inculpatului BC, cât și a martorului PP, apreciind că

există riscul ca cei doi să nu mai poată fi audiați în cursul judecății ca urmare a faptului că starea lor

de sănătate este grav afectată pe fondul bolii de care aceștia suferă. În aceste condiții, considerați

că:

• organul judiciar competent să soluționeze cererea procurorului este judecătorul de cameră preliminară,

  astfel că, după primirea cererii, judecătorul de drepturi și libertăți își va declina competența în favoarea

  acestuia;

• judecătorul de drepturi și libertăți va respinge cererea de audiere anticipată a inculpatului BC;

• judecătorul de drepturi și libertăți, dacă apreciază ca fiind întemeiată cererea de audiere anticipată a

  martorului PP, va admite cererea și va stabili de îndată data și locul audierii martorului.