Free Printable Chimie v3

Worksheets

Chimie v3

Total questions: 50

Worksheet time: 50mins

Name

Class

Date

In cazul metodelor acustice, coeficientul total ce ţine cont de biografia betonului se calculează cu relaţia:

C_T= C_a×C_m×C_u;

C_T = C_p×C_m×C_u;

C_T = C_a×C_c×C_d×C_f×C_g×C_m×C_u×C_p;

C_T = C_c×C_d×C_m×C_p;

C_T = C_a×C_c×C_d×C_m×C_u;

In cazul metodelor mecanice cu amprentă, coeficientul total, ce ţine cont de biografia betonului, se calculează cu relaţia:

C_T= C_a×C_m×C_u;

C_T = C_p×C_m×C_u;

C_T = C_a×C_c×C_d×C_m×C_u;

C_T = C_a×C_c×C_d×C_f×C_g×C_m×C_u×C_p;

C_T = C_c×C_d×C_m×C_p;

In cazul metodelor nedistructive, coeficientul de etalonare este obligatoriu a corecta mărimea înregistrată de aparat, pentru că:

aparatul e uzat moral;

aparatul este defect;

în timp, aparatul se decalibrează;

nu se dispune de aparatul corespunzător metodei;

proba nu e bine curăţată;

Coeficientul de etalonare (în cazul metodelor nedistructive), corectează :

rezistenţele mecanice;

rezistenţa la compresiune;

factorul de maturitate;

mărimea citită pe aparatul utilizat;

biografia betonului;

Prin biografia betonului se înţelege:

informaţii în legătură cu modul de rezemare al epruvetelor;

informaţii în legătură cu forma epruvetelor;

informaţii în legătură cu tehnologia de preparare;

informaţii în legătură cu compoziţia betonului şi condiţiile de păstrare;

informaţii în legătură cu gradul de agresivitate;

p×V = const, reprezintă legea transformării:

izobare;

izocore;

adiabate;

izoterme;

generale a gazului ideal;

V = V_o(1 + at), reprezintă legea transformării:

izobare;

izocore;

izoterme;

adiabate;

generale a gazului ideal;

p = p₀ ( 1 + bt), reprezintă legea transformării:

izobare;

izocore;

izoterme;

adiabate;

generale a gazului ideal;

p×V = nRT, reprezintă legea transformării:

izobare;

izocore;

izoterme;

adiabate;

generale a gazului ideal;

10.

p×V^g = const., reprezintă legea transformării;

izobare;

izocore;

izoterme;

adiabate;

generale a gazului ideal;

11.

Forţa tangenţială ce acţionează la suprafaţa lichidului pe unitatea de lungime şi se opune măririi suprafeţei, determină:

duritatea tempoarară;

duritatea totală;

duritatea permanentă;

vascozitatea;

tensiunea superficială;

12.

Forţa cu care se opune un strat de lichid la deplasarea sa faţă de un strat învecinat, determină:

duritatea tempoarră;

duritatea permanentă;

duritatea totală;

vascozitatea;

tensiunea superficială;

13.

Totalitatea sărurilor de Ca şi Mg dizolvate în apă, formează:

duritatea tempoarară;

duritatea permanentă;

duritatea totală;

vascozitatea;

tensiunea superficială;

14.

Toatalitatea bicarbonaţilor de Ca şi Mg, dizolvaţi în apă, determină:

duritatea temporară;

duritatea permanentă;

duritatea totală;

vascozitatea;

tensiunea superficială;

15.

Clorurile, azotaţii, sulfaţii care persistă şi după fierberea apei, formează:

duritatea temporară;

duritatea permanentă;

duritatea totală;

vascozitatea;

tensiunea superficială;

16.

Proprietatea mai multor substante de a cristaliza în forme cristaline identice, se numeşte:

defect de structură;

polimorfism;

izomorfism;

dislocaţie;

distorsiune;

17.

. Cantitatea de căldură necesară refacerii reţelei cristaline a solidului şi trecerii în stare solidă, determină:

capacitatea calorică;

căldura specifică la volum constant;

caldura specifica la presiune constantă;

căldura latentă de topire;

căldura latentă de solidificare;

18.

Cantitatea de căldură necesară distrugerii reţei solidului şi trecerii în stare lichidă, determină:

capacitatea calorică;

căldura specifică la volum constant;

caldura specifica la presiune constantă;

căldura latentă de topire;

căldura latentă de solidificare;

19.

Dislocaţiile ce apar sub acţiunea sarcinilor mecanice exterioare, pot fi:

reţele cu noduri neocuapte;

reţele cu atomi stăini;

distorsiuni (încovoiere);

translaţii (forfecare);

maclări;

20.

Proprietatea unei substanţe de a cristaliza în două sau mai multe forme de cristalizare, se numeşte:

defect de structură;

polimorfism;

izomorfism;

dislocaţie;

distorsiune;

21.

Adsorbţia în care se atabilesc legături chimice între adsorbant şi adsorbat, formandu-se compuşi chimici la suprafaţa de separaţie se numeşte:

adsorbţie;

absorbţie;

sorbţie;

desorbţie;

chemiosorbţie;

22.

Fenomenul în care particulele adsorbite sau absorbite părăsesc faza solidă, se numeşte:

adsorbţie;

absorbţie;

sorbţie;

desorbţie;

chemiosorbţie;

23.

Fenomenul care însumează absorbţia şi adsorbţia, se numeşte:

adsorbţie;

absorbţie;

sorbţie;

desorbţie;

chemiosorbţie;

24.

Fenomenul care are ca efect pătrunderea şi repartizarea unei anumite substanţe în toata masa altei substante, se numeşte:

adsorbţie;

absorbţie;

sorbţie;

desorbţie;

chemiosorbţie;

25.

Fenomenul în urma căruia, ala limita de separaţie se formează un stat monomolecular de particule, se numeşte:

adsorbţie;

absorbţie;

sorbţie;

desorbţie;

chemiosorbţie;

26.

Alegeţi definiţia corectã pentru minerale:

compuşi chimici sub formă de roci cu structurã cristalinã ;

compuşi chimici sub formã de aglomerãri cu structurã cristalinã , foarte rar amorfã ;

mase minerale ce conţin unul sau mai multe minerale ;

materiale de construcţii care se gãsesc în naturã sub formã de roci ;

substante chimice cu compozitie bine definita;

27.

Cum se numeşte partea din scoarţa terestrã din care se exploateazã rocile naturale care stau la baza materialelor de construcţie sub formã de piatră naturală ?

atmosferă;

biosferă;

stratosferă;

litosferă;

rockosferă;

28.

Rocile care iau naştere ca urmare a solidificãrii topiturii silicioase în drumul ei spre suprafaţa pãmântului se numesc :

roci sedimentare ;

roci organogene;

roci detritice;

roci metamorfice;

roci magmatice;

29.

În construcţii rocile se folosesc ca :

produse brute ;

produse prelucrate mecanic , fãrã a li se modifica proprietãţile chimice;

materie primã la fabricarea unor noi materiale de construcţii cu acelea şi proprietãţi fizice şi chimice;

materie primã la obţinerea de noi materiale de construcţii cu proprietãţi fizice şi chimice modificate;

produse tratate chimic fãrã a li se schimba proprietãţile chimice;

30.

Rocile alcãtuite din minerale cristalizate complect se numesc :

roci cu texturã stratificatã;

roci cu texturã neorientalã (masivã);

roci cu structurã holocristalinã;

roci cu structurã hemiocristalinã;

roci cu texturã sistoasã;

31.

Rocile formate prin rãcirea magmei şi întãrirea ei la adâncime se numesc :

roci granitice;

roci bazaltice;

roci intrusive;

roci efuzive;

roci filoniene;

32.

Rocile alcãtuite din minerale cristaline amestecate cu minerale amorfe se numesc:

roci cu texturã stratificatã;

roci cu texturã neosientalã (masivã);

roci cu structurã holocristalinã;

roci cu structurã hemicristalinã;

roci cu texturã sistoasã;

33.

Rocile alcãtuite din minerale nearanjate ordonat în spaţiu se numesc :

roci cu texturã stratificatã;

roci cu texturã neorientatã (masivã);

roci cu structurã holocristalinã;

roci cu structurã hemicristalinã;

roci cu texturã sistoasã;

34.

Rocile care iau naştere ca urmare a depunerilor succesive a produselor de eroziune se numesc :

roci sedimentare;

roci holocristaline;

roci eruptice;

roci metamorfice;

roci magmatice;

35.

Rocile care iau naştere ca urmare a acţiunii presiunilor şi temperaturilor ridicate asupra rocilor preexistente , schimbându-le structura şi compoziţia chimicã se numesc:

roci sedimentare;

roci holocristaline;

roci efuzive;

roci metamorfice;

roci magmatice;

36.

Rocile formate prin rãcirea bruscã a magmei şi întãrirea ei la suprafaţa scoarţei terestre se numesc :

roci detritice;

roci de precipitatie;

roci efuzive;

roci intrusive;

roci filoviene;

37.

Rocile alcãtuite din straturi succesive de minerale , toate stratele fiind alcãtuite dintr-un singur mineral se numesc :

roci cu texturã stratificatã;

roci cu texturã neorientatã (masivã);

roci cu structurã holocristalinã;

roci cu structurã hemicristalinã;

roci cu texturã sistoasã;

38.

Rocile alcãtuite din straturi succesive de minerale , fiecare strat fiind alcãtuit din alt mineral se numesc :

roci cu texturã stratificatã;

roci cu texturã neorientatã (masivã);

roci cu structurã holocristalinã;

roci cu structurã hemicristalinã;

roci cu texturã sistoasã;

39.

Rocile formate prin rãcirea şi întãrirea magmei în apropierea scoarţei terestre se numesc :

roci granitice;

roci bazaltice ;

roci efuzive;

roci intrusive;

roci filoviene;

40.

Diatomitul şi calcarul cochilifer sunt roci :

sedimentare detritice;

metamorfice;

sedimentare de precipitaţie;

magmatice filoviene;

sedimentare organogene;

41.

Prelucrarea pietrei naturale se face prin :

tãiere;

cioplire;

şlefuire şi lustruire;

buciardare;

concasare;

42.

Bazaltul , andezitul şi trahitul sunt roci :

magmatice intrusive;

magmatice filoviene;

magmatice efuzive;

sedimentare detritice;

sedimentare de precipitaţie;

43.

Piatra ponce , scoria bazalticã şi tufurile vulcanice sunt roci :

magmatice intrusive;

magmatice filoviene;

magmatice efuzive;

sedimentare detritice;

sedimentare de precipitaţie;

44.

Grohotişurile , prundişurile , nisipurile , conglomeratele şi gresiile sunt roci :

magmatice intrusive;

magmatice filoviene;

magmatice efuzive;

sedimentare detritice;

sedimentare de precipitaţie;

45.

Ghipsul , tuful calcaros şi travertinul sunt roci :

magmatice intrusive;

magmatice efuzive;

magmatice filoviene;

sedimentare detritice;

sedimentare de precipitaţie;

46.

Rocile magmatice pot fi:

sedimentare detritice cimentate;

sedimenatre detrictice necimentate;

sedimenatre organogene;

granitice, porfirice, bazaltice, cu structura vitroasa;

sedimentare de precipitatie;

47.

Extragerea pietrei naturale se face :

pe cale manualã cu sapa şi lopata;

pe cale naturalã cu pârghii , fierãstrae , ciocane de abataj;

pe cale mecanizatã cu dispozitive de tãiat cu discuri;

pe cale mecanizatã cu excavatoare şi dragline;

cu explozibili de micã , mijlocie şi mare putere;

48.

Produsele de concasare sunt :

filer , ghips , nisip de concasare şi split;

filer , nisip de concasare , calcar , savurã , split şi criblurã;

filer , nisip de concasare , savurã , split , argilã , criblurã , piatrã spartã;

filer , nisip de concasare , savurã , split, ghips , calcar , argilã şi macadam;

filer , nisip de concasare , savurã , split , criblurã obţinutã prin dublã concasare şi piatrã spartã;

49.

Produsele de balastierã sunt :

piatra brutã;

piatra prelucratã sub formã de moloane , piatrã de talie;

pavele , calupuri , borduri;

nisip , pietriş , bolovani şi balast;

treaptã , contratreaptã , solbanc , glaf , plintã , dale etc.

50.

Piatra naturalã, dupa prelucrare mecanica se utilizeazã ca:

piatra brutã;

moloane , piatrã de talie;

pavele , calupuri , borduri;

nisip , pietriş , bolovani şi balast;

treaptã , contratreaptã , solbanc , glaf , plintã , dale etc;

Reset

Chimie v3

Total questions: 50

Worksheet time: 50mins

Similar Resources on Wayground