Font size
WorksheetsManagement
Total questions: 50
Worksheet time: 28mins
Setul de valori, principii, credințe, tradiții, obiceiuri, care influențează modul în care se comportă membrii unei organizații și care o distinge în raport cu alte organizații – definește:
A. cultura organizațională
B. climatul organizațional
C. stilul de leadership
D. tipul de management
Eficiența presupune:
A. nivel redus al risipei de resurse
B. a face lucrurile care trebuie
C. a face acele activități care vor conduce la atingerea scopurilor
D. nivel ridicat de atingere a scopurilor
Potrivit lui Mintzberg, în categoria rolurilor manageriale decizionale se regăsesc cele de:
A. alocator de resurse, negociator, mânuitor de disfuncționalități
B. figură reprezentativă, lider, negociator
C. lider, diseminator, purtător de cuvânt
D. antreprenor, observator, diseminator
Următoarea afirmație privind munca unui manager este falsă:
A. poate presupune coordonarea unui departament sau supravegherea unei singure persoane
B. poate avea în vedere coordonarea activităților unei echipe alcătuite din membri aparținând unor departamente diferite
C. nu poate presupune și responsabilități care nu au legătură cu coordonarea sau controlul muncii altora
D. poate avea în vedere coordonarea activităților unor persoane din afara organizației (practicanți)
Abilitățile conceptuale sunt cele mai importante pentru:
A. executanți
B. managerii de nivel superior
C. managerii de nivel inferior
D. managerii de nivel mediu
Orice constituent al mediului firmei (organizație/grup/persoană) care este afectat de deciziile si acțiunile acesteia – reprezintă un:
A. angajat
B. acționar
C. manager
D. stakeholder
Raționalitatea în luarea deciziilor nu presupune că:
A. managerii iau decizii completamente obiective și logice – în interesul firmei
B. procesul decizional este limitat/restrâns de abilitatea personală a managerului de procesare a informației
C. situația/problema cu care se confruntă managerul e clară și lipsită de ambiguități
D. decidentul cunoaște atât toate alternativele decizionale posibile, cât și consecințele acestora
Gruparea deliberată a unor persoane, constituită pentru a îndeplini anumite scopuri specifice – definește:
A. grupa informală
B. organizația
C. departamentul
D. structura organizatorică
Procesul care ajută angajații să se adapteze la cultura organizațională – poartă denumirea de:
A. formare
B. socializare
C. armonizare
D. învățare
Determinarea scopurilor, stabilirea strategiilor pentru atingerea acestora, și dezvoltarea planurilor pentru integrarea și coordonarea activităților organizației – se realizează prin intermediul:
A. procedurilor organizaționale standardizate
B. funcției de organizare a managerului
C. programelor și bugetelor organizaționale
D. funcției de planificare a managementului
Abilitatea unei firme de a-și atinge scopurile de afaceri (de business) și a creste valoarea pe termen lung a acționarilor prin integrarea oportunităților economice, sociale și de mediu în strategiile sale de afaceri – definește:
A. managementul verde
B. competența managerială
C. sustenabilitatea
D. stilul de management
Angajamentul unei firme ca, dincolo de obligațiile sale legale și economice, să facă ceea ce trebuie (adică e corect din punct de vedere etic), acționând într-o manieră benefică pentru societate - definește:
A. strategia corporatistă
B. funcția de organizare a managementului
C. filantropia corporatistă
D. responsabilitatea socială
Procedura este:
A. un enunț explicit care le spune managerilor ce pot face și ce nu
B. un ghid ce stabilește parametrii generali pentru luarea deciziilor
C. un set secvențial de pași folosiți pentru a răspunde unei probleme structurate
D. folosirea sistematică a celor mai bune date și informații disponibile pentru îmbunătățirea practicii manageriale
Următoarea afirmație e falsă:
A. managerii de la nivelurile inferioare se bazează de regulă pe decizii programate
B. managerii de la nivelurile superioare soluționează situațiile neobișnuite sau dificile
C. managerii de la nivelurile superioare deleagă deciziile de rutină subordonaților lor
D. managerii de la nivelurile inferioare se confruntă de regulă cu probleme nestructurate
Tendința decidenților de a-și asuma rapid succesul și de a pune eșecurile proprii pe seama factorilor externi – reprezintă eroarea/inclinația de/spre:
A. infatuare
B. autofavorizare
C. percepție selectivă
D. confirmare
Conform matricei incertitudinii mediului, mediul complex și stabil presupune:
A. dinamism și impredictibilitate; multe componente; componentele nu sunt similare între ele și se schimbă în permanență; nevoie ridicată de cunoaștere amănunțită a componentelor;
B. stabilitate și predictibilitate; puține componente; componentele nu sunt similare între ele dar rămân în principiu aceleași; nevoie ridicată de cunoaștere amănunțită a componentelor
C. stabilitate și predictibilitate; multe componente; componentele nu sunt similare între ele dar rămân în principiu aceleași; nevoie ridicată de cunoaștere amănunțită a componentelor
D. dinamism și impredictibilitate; puține componente; componentele relativ similare, care rămân în principiu aceleași; nevoie minimă pentru cunoașterea amănunțită a componentelor
Documentele care conturează modul în care vor fi atinse scopurile – sunt:
A. planurile
B. bugetele
C. normele formale
D. programele
Elementele fundamentale ale programelor de tipul MBO (managementul prin obiective) sunt:
a) feedback privind motivarea
b) feedback privind performanța
c) interval temporal explicit
d) interval temporal implicit
e) proces decizional autocratic
f) proces decizional participativ
h) specificitatea scopurilor/obiectivelor
g) specificitatea sarcinilor
Punctele forte ale unei organizații sunt reprezentate de:
A. trendurile pozitive în evoluția mediului extern
B. ansamblul resurselor și capabilităților interne ale organizației;
C. orice activitate pe care organizația o face foarte bine sau orice resursă unică pe care aceasta o deține
D. capabilitățile și competențele cheie ale organizației
Strategia prin care se determină industria (sau industriile) în care o companie operează (sau dorește să opereze) afaceri și ce dorește să realizeze în acestea – este:
A. strategia de afaceri
B. strategia competitivă
C. strategia funcțională
D. strategia corporatistă
În abordarea afacerilor internaționale se întâlnesc următoarele perspective:
A. geocentrismul; parohialismul; instituționalismul; policentrismul
B. etnocentrismul; naționalismul; internaționalismul; globalismul
C. geocentrismul; parohialismul; etnocentrismul; policentrismul
D. instituționalismul; conservatorismul; progresismul; parohialismul
Designul organizațional / proiectarea organizațională – are în vedere:
A. reprezentarea vizuală a structurii unei organizații
B. gruparea formală a posturilor într-o organizație
C. crearea sau schimbarea structurii organizatorice
D. gruparea și structurarea muncii necesare îndeplinirii scopurilor organizaționale
Organizația organică nu se caracterizează prin:
a) circulație liberă a informațiilor
b) descentralizare
c) specializare accentuată
e) departamentalizare rigidă
d) formalizare redusă
f) pondere ierarhică redusă
Managementul lanțului valorii este:
A. setul de activități organizaționale care adaugă valoare în fiecare pas al transformării materiilor prime în produs/serviciu finit
B. procesul de gestionare a secvențelor de activități și informații de-a lungul întregului lanț al valorii
C. procesul de transformare a resurselor în produse/servicii;
D. un proces orientat spre eficiență, al cărui scop este de a reduce costurile și de a face organizația mai productivă
Măsura în care un lider e abordabil și arată preocupare personală pentru subordonați – definește:
A. considerația
B. contextul motivațional
C. funcțiunea de misiune a leadership-ului
D. structurarea
Planificarea (ca funcție a managementului) reduce incertitudinea pentru că:
A. definește țintele sau standardele necesare pentru control
B. oferă direcție managerilor și executanților
C. forțează managerii la o abordare proactivă
D. evidențiază ineficiențele, ce pot fi apoi corectate/eliminate.
Factorii care influențează alegerea structurii organizatorice sunt:
a) cultura organizațională
b) incertitudinea mediului
c) mărimea firmei
d) numărul nivelurilor manageriale
e) ponderea ierarhică
f) sistemele de control și recompensă
g) strategia firmei
h) tehnologia disponibilă
În cadrul procesului de management al resurselor umane, localizarea, identificarea și atragerea candidaților capabili/potriviți – se realizează prin intermediul:
A. recrutării
B. selecției
C. planificării RU
D. orientării
Elementele cheie ale motivării sunt:
a) direcția
b) energia
c) persistența
d) recompensa
e) personalitatea
Incidentul critic, comparația interpersonală și managementul prin obiective – reprezintă tehnici folosite în:
A. selecția resurselor umane
B. planificarea obiectivelor organizaționale
C. definirea strategiei firmei
D. evaluarea performanțelor resurselor umane
Procesul de management al resurselor umane reunește următoarele faze:
a) identificarea si selecția angajaților competenți
d) actualizarea cunoștințelor si abilităților angajaților
b) instruirea resurselor umane
c) managementul performanței
e) recrutarea resurselor umane
f) retenția angajaților competenți și performanți
g) selecția resurselor umane.
Următoarea afirmație e adevărată:
A. buna comunicare reprezintă situația în care receptorul e de acord cu conținutul mesajului recepționat de la emițător
B. comunicarea interpersonală reprezintă ansamblul tiparelor, rețelelor, și sistemelor de comunicare din cadrul unei organizații
C. comunicarea perfectă are loc atunci când un gând / o idee transmis(ă) a fost recepționat(ă) și înțeles(înțeleasă) de către receptor exact așa cum a intenționat emițătorul
D. barierele comunicaționale pot fi cognitive sau emoționale, dar nu socio-culturale sau naționale
Metoda de comunicare aleasă de un manager va trebui să reflecte:
a) nevoile expeditorului
b) nevoile receptorului
c) particularitățile canalului de comunicare
d) specificul mesajului
e) strategia organizației
f) structura organizației
Procesul de control managerial reunește următoarele faze:
a) compararea performanței realizate cu standardul
b) motivare, leadership și comunicare
c) evaluarea performanței resurselor umane
d) luarea de măsuri manageriale corective
e) măsurarea performantei realizate
f) motivarea complexă a angajaților
g) planificarea scopurilor și obiectivelor organizaționale
După direcția fluxului comunicațional, comunicarea poate fi:
a) ascendentă
b) descendentă
c) formală
d) informală
e) laterală
f) oblică
Procesul prin care eforturile unei persoane sunt dinamizate, direcționate și susținute în vederea atingerii unui scop – definește:
A. comportamentul organizațional
B. leadershipul
C. managementul
D. motivarea
Aspectele esențiale ale preocupărilor în domeniul comportamentului organizațional nu vizează:
a) cifra de afaceri
c) cota de piață
b) comportamentul contraproductiv
d) fluctuația forței de muncă
e) productivitatea angajaților
f) randamentul investițiilor
g) satisfacția în muncă
Planurile strategice sunt:
A. pe termen lung, direcționale, unice
B. pe termen lung, specifice, unice
C. pe termen lung, direcționale, permanente
D. pe termen scurt, specifice, permanente
Factorii care influențează percepția sunt:
A. observatorul, ținta, contextul
B. personalitatea, motivația, atitudinile
C. liderul, învățarea, contextul
D. ținta, observatorul, managerul
Controlul performanței organizaționale vizează:
a) comparații cu alte firme / cu media industriei
b) corectarea problemelor pe măsură ce apar
c) eficacitatea organizațională
d) folosirea măsurilor disciplinare
e) productivitatea organizațională
Structurile organizatorice tradiționale sunt:
a) organizația fără granițe
b) structura organizatorică divizională
c) structura organizatorică funcțională
d) structura organizatorică matriceală
e) structura organizatorică pe bază de proiecte
f) structura organizatorică simplă
g) structura organizatorică tip rețea
Abordarea strategică a lanțului valorii nu presupune:
a) abordarea inflexibilă a proiectării posturilor
b) clarificarea de către manageri a așteptărilor privind rolul fiecărui angajat în lanțul valorii
c) instruirea continuă a angajaților
d) relații concurente între toți participanții
e) schimbarea radicală a proceselor organizaționale
Testele de simulare a performanței, formularele de aplicație și interviurile – reprezintă instrumente folosite pentru:
A. recrutarea resurselor umane
B. selecția resurselor umane
C. evaluarea performanțelor resurselor umane
D. instruirea resurselor umane
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie strategică în condiții de incertitudine. Alternativele strategice pe care le aveți la dispoziție sunt S1, S2, S3, și S4. În același timp și pe aceeași piață, cel mai important concurent/competitor ar putea urma strategiile SC1, SC2 sau SC3. Matricea profiturilor – rezultată din combinarea situațiilor de piață posibile – are următoarea formă:
S/SC SC1 SC2 SC3
S1 900 1200 600
S2 600 450 1800
S3 1500 900 500
S4 400 1500 900
În cazul utilizării metodei proporționalității, varianta decizională optimă va fi:
A. S1
B. S2
C. S3
D. S4
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie strategică în condiții de incertitudine. Alternativele strategice pe care le aveți la dispoziție sunt S1, S2, S3, și S4. În același timp și pe aceeași piață, cel mai important concurent/competitor ar putea urma strategiile SC1, SC2 sau SC3. Matricea profiturilor – rezultată din combinarea situațiilor de piață posibile – are următoarea formă:
S/SC SC1 SC2 SC3
S1 900 1200 600
S2 600 450 1800
S3 1500 900 500
S4 400 1500 900
n cazul utilizării metodei pesimiste, varianta decizională optimă va fi:
A. S1
B. S2
C. S3
D. S4
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie strategică în condiții de incertitudine. Alternativele strategice pe care le aveți la dispoziție sunt S1, S2, S3, și S4. În același timp și pe aceeași piață, cel mai important concurent/competitor ar putea urma strategiile SC1, SC2 sau SC3. Matricea profiturilor – rezultată din combinarea situațiilor de piață posibile – are următoarea formă:
S/SC SC1 SC2 SC3
S1 900 1200 600
S2 600 450 1800
S3 1500 900 500
S4 400 1500 900
În cazul utilizării metodei optimiste, varianta decizională optimă va fi:
A. S1
B. S2
C. S3
D. S4
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie strategică în condiții de incertitudine. Alternativele strategice pe care le aveți la dispoziție sunt S1, S2, S3, și S4. În același timp și pe aceeași piață, cel mai important concurent/competitor ar putea urma strategiile SC1, SC2 sau SC3. Matricea profiturilor – rezultată din combinarea situațiilor de piață posibile – are următoarea formă:
S/SC SC1 SC2 SC3
S1 900 1200 600
S2 600 450 1800
S3 1500 900 500
S4 400 1500 900
În cazul utilizării metodei optimalității (a=0,7), varianta decizională optimă va fi:
A. S1
B. S2
C. S3
D. S4
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie strategică în condiții de incertitudine. Alternativele strategice pe care le aveți la dispoziție sunt S1, S2, S3, și S4. În același timp și pe aceeași piață, cel mai important concurent/competitor ar putea urma strategiile SC1, SC2 sau SC3. Matricea profiturilor – rezultată din combinarea situațiilor de piață posibile – are următoarea formă:
S/SC SC1 SC2 SC3
S1 900 1200 600
S2 600 450 1800
S3 1500 900 500
S4 400 1500 900
În cazul utilizării metodei minimizării regretelor, varianta decizională optimă va fi:
A. S1
B. S2
C. S3
D. S4
Presupunem ca sunteți managerul unui proiect care a ieșit din planificarea inițială și vă confruntați cu decizia de a aloca fonduri suplimentare unei activități pentru a reintra în graficul de timp. Estimările privind succesul acestei acțiuni sunt de 80%, iar în cazul în care nu s-ar aloca fondurile suplimentare șansele de a reintra în grafic sunt de doar 15%. Costurile presupuse de varianta cu alocare de fonduri se ridică la 5000 EURO. Penalitățile care ar trebui suportate în cazul neintrării în grafic ar fi de 1000 EURO. Speranța netă privind costul variantei cu alocare de fonduri va fi:
A. 4000 EURO
B. 1200 EURO
C. 3800 EURO
D. 5200 EURO
Presupunem că sunteți un manager care urmărește să ia cea mai bună decizie în condiții de certitudine. Pentru achiziționarea unor noi laptopuri reprezentanților de vânzări ai firmei aveți de ales între 4 variante de produse (V1, V2, V3, V4), cu următoarele caracteristici:
Variante / Criterii C1 - Stocare (TB) C2 - Memorie (GB) C3 - Greutate (KG)
V1 1 8 2
V2 1,5 12 2,5
V3 2 4 3
V4 0,5 6 1,5
Kj 0,3 0,3 0,4
În cazul utilizării metodei utilității totale (cu coeficienți de importanță ai criteriilor diferiți), varianta decizională optimă va fi:
A. V1
B. V2
C. V3
D. V4
