WorksheetsMaster 2
Total questions: 35
Worksheet time: 18mins
Aranjamentul privind comercializarea produselor textile cunoscut și sub denumirea de „Aranjamentul Multifibre„ a fost:
Un acord de comercializare ordonată a anumitor produse;
Un acord comercial multilateral adoptat în cadrul GATT;
O modalitate prin care se legaliza practicarea interdicţiilor la import;
Un aranjament de liberalizare generalizată a schimburilor comerciale cu produse textile;
Un aranjament de limitare voluntară a exporturilor de produse textile;
Printre barierele care sunt denumite obstacole tehnice nu regăsim:
Franșizele exclusive;
Normele sanitare și fitosanitare;
Normele privind marcarea și ambalarea produselor;
Reglementările privind reclama și publicitatea;
Standardele industriale.
Printre barierele netarifare care decurg din participarea statului la activitățile comerciale nu regăsim:
Acordurile privind comercializarea ordonată a produselor
Acordarea de subvenţii directe de export sau de alte forme de sprijin intern;
Cumpărările de bunuri și servicii în partizi mari făcute de către entităţi publice;
Politicile industriale și măsurile de dezvoltare regională;
Sistemul naţional de impozitare și de asigurări sociale.
Printre obiectivele vizate de prevederile Acordului cu privire la barierele tehnice din calea comerțului încheiat în cadrul negocierilor Rundei Tokyo a GATT nu regăsim:
Protecţia securităţii și sănătăţii umane;
Protecţia animalelor și a plantelor;
Protecţia mediului înconjurător;
Prevenirea practicilor comerciale incorecte
Prevenirea acutizării unor deficite ale balanței comerciale.
Printre costurile pe care le presupune existența unor norme tehnice divergente nu regăsim:
Pierderea efectelor de economie de scară;
Deprecierea monedei naționale în raport cu valuta de tranzacție;
Costuri generate de dificultatea respectării normelor tehnice;
Costurile de informare;
Costurile surpriză.
Printre rațiunile pentru care se apelează la norme sanitare și fitosanitare nu regăsim:
Protejarea vieţii oamenilor și animalelor de riscurile generate de substanţele care pot provoca diverse boli,
Protejarea vieţii umane de plantele sau animalele care sunt purtătoare de germeni patogeni;
Impunerea la nivel internațional a unor regimuri alimentare unitare;
Protejarea vieţii animalelor și plantelor de pesticide sau organisme care cauzează boli;
Împiedicarea sau limitarea folosirii pesticidelor de către alte ţări.
În conformitate cu prevederile Acordului cu privire la barierele tehnice din calea comerțului încheiat în cadrul negocierilor Rundei Tokyo a GATT, nu este corectă afirmația:
Diferenţa dintre standarde și norme tehnice constă în obligaţia în ce privește respectarea
lor;
În cazul în care un produs nu respectă cerințele cuprinse într-o normă tehnică va putea fi totuși comercializat o anumită perioadă de timp;
În cazul în care un produs nu respectă prevederile unui standard va putea fi totuși comercializat dar are de suferit competitivitatea sa;
Acordul recunoaște dreptul ţărilor de a adopta standardele pe care acestea le consideră adecvate;
Acordul prevede o abordare complementară a armonizării tehnice cunoscută sub denumirea de „echivalenţă„.
Printre principalele obiective urmărite de state prin intermediul instrumentelor de politică comercială nu regăsim:
Optimizarea raportului de schimb in relaţie cu partenerii externi;
Reașezarea unor echilibre macroeconomice și sectoriale naţionale;
Modificarea radicală a structurii pe mărfuri a schimburilor comerciale;.
Redefinirea diagramei geografice a schimburilor comerciale cu străinătatea.
Printre categoriile de taxe vamale clasificate în funcție de modul de stabilire (sau de fixare) de către stat nu regăsim:
Specifice;
Convenţionale;
Preferenţiale;
De retorsiune.
Printre barierele netarifare care limitează cantitativ direct importurile (restricțiile cantitative) nu regăsim:
Limitările voluntare la export;
Acordurile privind comercializarea ordonată a produselor,
Măsurile de retorsiune.
Licenţele de import.
Nu este corectă afirmația:
Licențele de import automate sunt folosite pentru administrarea tranzacțiilor comerciale cu produse neliberalizate la import;
Licenţele de import globale conferă importatorilor dreptul de a deschide acreditivele în favoarea exportatorilor fără a mai fi nevoie de o altă autorizare a importului;
Licenţele individuale deschise precizează doar ţara de provenienţă a produselor fără o plafonare cantitativă sau valorică a partizilor de mărfuri.
Licenţele de import automate sunt folosite pentru administrarea tranzacţiilor comerciale cu produse liberalizate la import;
Contingentele tarifare sunt:
Plafoane cantitative sau valorice în limita cărora importurile sunt permise beneficiind de un tratament vamal mai favorabil;
Plafoane maxime, cantitative sau valorice, admise la importul unor mărfuri pe o perioadă determinată de timp;
Forme specifice de aplicare a măsurilor comerciale de natură tarifară;
Restricţii comerciale din „zona gri„ a protecţionismului.
Nu este corectă afirmația:
Deschiderea unei economii către mediul extern permite mai buna utilizare a resurselor;
Schimburile comerciale cu străinătatea permit extinderea dimensiunii pieţelor aflate la dispoziţia actorilor economici dintr-o ţară;
Indiferent de condițiile în care se derulează, schimburile comerciale transfrontaliere contribuie la o creștere economică sustenabilă și la generarea de bunăstare;
Comerţul exterior are efecte sustenabile doar dacă facilitează procesele investiţionale și transferul de tehnologie.
Printre barierele comerciale considerate a face parte din „zona gri„ a protecționismului regăsim:
Limitările voluntare la import;
Licenţele de import;
Contingentele tarifare la import.
Interdicţiile (prohibirile) la import.
Se consideră că un produs este introdus pe o piață la preț de dumping (inferior valorii considerate a fi normale) atunci când:
Este mai mic decât costurile de producție plus o marjă rezonabilă pentru acoperirea cheltuielilor de vânzare și obținerea de profit;
Este mai mic decât cel mai bun preţ obtenabil pe pieţele externe;
Este inferior preţurilor reprezentative pentru întreaga piaţă internaţională.
Se situează sub nivelul celor mai bune cotaţii bursiere la produsul respectiv.
Printre situațiile în care, conform normelor multilaterale de conduită comercială, se poate apela la interdicții (prohibiri) la import, nu regăsim:
Punerea în aplicare a unor sancţiuni comerciale prevăzute prin acorduri sau convenţii multilaterale sau instituite unilateral;
Răspunsul la solicitările unor grupuri de interese sau organisme neguvernamentale care se ocupă cu protecţia mediului sau a drepturilor omului;
Punerea în aplicare a unor acorduri internaţionale care prevăd controlul destinaţiei finale a produselor:
Soluționarea problemei pierderii de avantaje competitive în cadrul anumitor sectoare ale economiei.
Prelevările variabile la importul de produse agricole au fost folosite de către:
SUA;
Japonia;
Uniunea Europeană
Canada.
Printre barierele netarifare care decurg din participarea statului la activitățile comerciale nu regăsim:
Acordurile privind comercializarea ordonată a produselor;
Acordarea de subvenţii directe de export sau de alte forme de sprijin intern;
Cumpărările de bunuri și servicii în partizi mari făcute de către entităţi publice;
Franșizele exclusive;
Printre barierele care sunt denumite obstacole tehnice nu regăsim:
Franșizele exclusive;
Reglementările privind reclama și publicitatea;
Standardele industriale.
Normele sanitare și fitosanitare.
Printre principalele obiective urmărite de state prin intermediul instrumentelor de politica comercială nu regăsim:
Optimizarea raportului de schimb in relaţie cu partenerii externi;
Reașezarea unor echilibre macroeconomice și sectoriale naţionale;
Modificarea radicală a structurii pe mărfuri a schimburilor comerciale.
Evitarea cronicizării unor deficite la nivelul balanţei comerciale.
Printre efectele negative pe care le presupune apelarea la măsurile de politică comercială protecționistă nu regăsim:
Diminuarea eficienţei cu care operează economia protejată;
Favorizarea unor efecte redistributive în detrimentul utilizatorilor produselor protejate;
Eliminarea din peisajul economic a unora dintre producătorii indigeni;
Înrăutăţirea competitivităţii externe a unor sectoare economice care folosesc input-uri
importate.
Printre măsurile de promovare a exporturilor folosite în practica internațională, nu regăsim:
Reprezentarea comercială oficială în străinătate;
restarea de către stat a unor servicii de informare și orientare a clienţilor externi;
Acordarea de subvenții sau prime de export;
Sprijinirea directă sau indirectă a firmelor să participe la manifestări expoziţionale
internaţionale.
Printre măsurile valutare de stimulare a exporturilor, regăsim:
Primele directe de export;
Facilităţi fiscale care vizează exportatorii;
Deprecierea monedei naționale;
Liniile de credit.
Nu este corectă afirmația:
Taxa asupra valorii adăugate (TVA) este un impozit general de consum care se percepe la fiecare stadiu al circulaţiei mărfurilor numai Ia valoarea nou adăugat1 la fiecare stadiu;
Taxa asupra valorii adăugate (TVA) este un impozit general de consum care se percepe la fiecare stadiu al circulației mărfurilor, la întreaga valoare a bunurilor;
Taxa de acciză este un impozit care se percepe îndeosebi la produsele care ac obiectul monopolului statului sau la cele considerate de lux;
Taxele oculte sunt impozite percepute, în general, asupra bunurilor destinate consumului productiv.
Prețurile minime la import au fost folosite în ultimii ani cu precădere de către:
SUA și UE;
China și India;
Japonia și Australia;
Brazilia și Rusia.
Printre aspectele de care depinde varietatea și eficiența barierelor netarifare nu regăsim:
Viteza cu care sunt aplicate;
Elasticitatea caracterului restrictiv;
Posibilitatea aplicării selective;
Transparența foarte ridicată.
Printre particularitățile barierelor netarifare nu regăsim:
Urmăresc mărfurile pe tot traseul lor logistic;
Au un pronunţat caracter netransparent;
Pot influenţa volumul fizic al bunurilor importate;
Asigură un nivel unitar al protecției generate.
Concesia reprezintă:
Renunțarea unilaterală de către una dintre părți la una sau mai multe din pozițiile susținute în scopul creării condițiilor pentru o înțelegere
Acordarea de concesii reciproce pentru a debloca tratativele
O strategie de negociere
O tehnică de negociere
Modalitățile de acțiune adoptate pentru realizarea obiectivelor pe care firma și le propune pentru negocieri reprezintă:
Tehnici de negociere
Tactici de negociere
Strategii de negociere
Stratageme
Tehnica care aduce inițial două scenarii inacceptabile, urmate de soluția echitabilă, dar favorizându-l pe cel care o propune, în final ajungându-se la soluția reciproc avantajoasă este:
Tehnica celor patru trepte
Tehnica bilanţului
Tehnica “falsului pivot”
Tehnica extinderii
Acțiunile punctuale de valorificare a unor oportunități sau de răspuns la un context apărut în cursul tratativelor reprezintă:
Tactici de negociere
Tehnici de negociere
Strategii de negociere
Stratageme
Tactica de negociere ”piciorul în prag” presupune:
Convingerea partenerului de negociere de a accepta o solicitare mai importantă după ce a acceptat să răspundă favorabil la o solicitare mai mică
Adăugarea creativă de elemente, cu scopul de a facilita acordul și de a propune o nouă înţelegere
Abordarea de tip „asta nu pot hotărî eu”, care se dorește a revela motivaţiile prezumtive ale
celeilalte părţi.
Declararea artificială a unor puncte de discuţie ca fiind extrem de importante, pentru care se
păstrează poziţii ferme sau se solicită concesii
Care din următoarele afirmații este adevărată? Alegeți varianta corectă:
Multilingvismul se referă la prezența mai multor limbi în aceeași arie geografică, indiferent de mărime.
Plurilingvismul se referă la prezenţa mai multor limbi în aceeași arie geografică, indiferent de mărime.
UniuneaEuropeanăesteunspaţiumono-lingvistic.
Coexistenţa mai multor limbi într-o societate dată nu este posibilă.
Multilingvismulsereferălaabilitateadeacomunicaînlimbamaternă.
Cum se termină următoarea afirmație? Alegeți varianta corectă: Vorbim despre „comunicarea intrapersonală” atunci când ne referim la...
...comunicarea interioară a fiecărui individ.
..comunicarea cu instituţiile de stat.
...comunicareadintreindivizi.
...schimbul de informaţii cu grupul din care facem parte.
...convingereainterlocutoruluișiinfluenţareaacestuia.
Cum se termină următoarea afirmație? Alegeți varianta corectă: Atunci când
comunicarea interpersonală atât în mediul privat cât și în cel profesional nu se realizează în mod
eficient putem vorbi de...
... comunicare defectuoasă (piedici/ bariere de comunicare).
... comunicare formală.
...comunicareinformală.
... comunicare interculturală.
...comunicareludică.
