wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Fia.grl

Total questions: 85

Worksheet time: 1hrs 4mins

Name
Class
Date
1.

Termenul fiabilitate provine din limba:

a)

franceza „fiable”

b)

engleza „reliability”

c)

germana „zuverlassigkeit”

2.

Se poate considera ca fiabilitatea unui produs inseamna:

a)

„calitate”

b)

„calitate in timp”

c)

„calitate in perioada de viata utila”

3.

Conceput de fiabilitate se utilizeaza in sensurile:

a)

ansamblul caracteristicilor calitative

b)

marime care caracterizeaza siguranta in functionare

c)

masura a probabilitatii de buna functionare a unui sistem tehnic

4.

Un criteriu major al aprecierii eficientei sistemelor este proprietatea de a fi in stare de functionare:

a)

in conditii impuse

b)

cu o anumita probabilitate

c)

in decursul unei perioade date

5.

Fiabilitatea este o componenta deosebit de importanta a calitatii unui sitem tehnic:

a)

pentru o perioada de viata utila

b)

pe intreaga perioada de utilizare normala a acestuia

c)

pentru perioada de imbatranire

6.

Asigurarea fiabilitatii sistemelor impune dobandirea cunostintelor de specialitate, pentru toate persoanele implicate in procesele prin care trece sistemul:

a)

conceptie si proiectare

b)

executie

c)

exploatare

7.

Se poate defini conceptul de fiabilitate:

a)

cantitativ

b)

calitativ

c)

calitativ-valoric

8.

Aptitudinea unui sistem de a-si indeplini functia specificata sau fundamentala in conditii date , de-a lungul unei durate de timp prestabilite , reprezinta:

a)

fiabilitatea definita cantitativ

b)

fiabilitatea definita calitativ

c)

ambele variante de mai sus

9.

Caracteristica unui sistem definita prin probabilitatea acestuia de a-si indeplini functia specificata, in conditii date si de-a lungul unei perioade de timp dat, reprezinta:

a)

fiabilitatea definita cantitativ

b)

fiabilitatea definita calitativ

c)

ambele variante de mai sus

10.

Parametrii de alegere a sistemelor in etapa de ofertare, alegere si adoptare a solutiei optime sunt determinati de:

a)

indicatorii de fiabilitate

b)

indicatorii statistici

c)

indicatori financiari

11.

. Fiabilitatea unui sistem determinata cu un interval de incredere pe baza rezultatelor provenind din incercari in conditii de laborator sau pe baza informatiilor din exploatare , constituie

a)

fiabilitate experimentala

b)

fiabilitate operationala

c)

fiabilitate estimata

12.

Fiabilitatea determinata pe considerente de conceptie si proiectare a sistemului tehnic, astfel incat sa raspunda la nivel optim al performantelor , pe o perioada de timp determinata, constituie

a)

fiabilitate proiectata

b)

fiabilitate operationala

c)

fiabiliate nominala

13.

Fiabilitatea unui sistem tehnic determinata pe baza rezultatelor privind comportarea in exploatere pe o anumita pe o perioada de timp, a unui numar mare de sisteme, constituie:

a)

fiabilitate proiectata

b)

fiabilitate operationala

c)

fiabilitate nominala

14.

Fiabilitatea unui sistem tehnic determinata in laboratoare, statii de incarcarii, standuri de proba , unde au fost create conditii(solicitari) similare cu cele din exploatare, constituie:

a)

fiabilitate proiectata

b)

fiabilitate operationala

c)

fiabilitate experimentala

15.

Fiabilitatea unui sistem , prescrisa in specificatii (standarde, norme tehnice, contracte) sau inscriptionata pe aceasta, constituie:

a)

fiabilitate proiectata

b)

fiabilitate operationala

c)

fiabilitate nominala

16.

Asigurarea fiabilitatii sistemelor tehnice impune dobandirea cunostintelor de specialitate , pentru toate persoanele implicate in procesele prin care trece sistemul:

a)

conceptie si proiectare

b)

fabricatie si control statistic de calitate

c)

exploatare

17.

Fiabilitatea se asigura in procesul de fabricatie prin:

a)

alegerea corecta a procedeelor si echipamentelor tehnologice

b)

prin respectarea regimurilor si conditiilor de fabricatie prescrise

c)

efectuarea unui control riguros al calitatii materiilor prime si materialelor folosite , al fabricatiei pe faze si operatii

18.

Importanta tot mai mare a studiului fiabilitatii sistemelor tehnice se datoreaza , in principal, urmatorilor factori:

a)

cresterea complexitatii sistemelor tehnice

b)

intensificarea de lucru ale sistemelor

c)

diversificarea conditiilor de exploatare

19.

Importanta tot mai mare a studiului fiabilitatii sistemelor tehnice se datoreaza, in principal , urmatorilor factori

a)

cresterea cheltuierilor de exploatare

b)

cerinte ridicate fata de calitatea functionarii sistemelor

c)

introducerea automatizarii partiale sau totale

20.

Scopul final al teoriei fiabilitatii il constituie:

a)

evaluarea sistemului in perioada de viata utila

b)

construirea unui sistem tehnic cat mai fiabil pentru o anumita perioada de timp

c)

identificarea resurselor financiare pentru achizitia unui produs cat mai fiabil

21.

Nivelul de satisfacere a cerintelor de securitate se asigura prin:

a)

dispozitive automte de protectie-semnanlizare

b)

implementarea solutiilor care reduc efectele accidentelor

c)

respectarea normativelor

22.

Nivelul de satisfacere a cerintelor tehnice se asigura prin:

a)

caracteristicile constructive si functionale

b)

caracteristici de exploatre

c)

posibilitate de modernizare

23.

Problema asigurarii fiabilitatii ridicate unui sistem tehnic, este in general problema implementarii in procesul de conceptie-fabricatie-exploatare a unor activitati specifice ce vizeaza:

a)

precizarea pe cale stiintifica a solicitarilor mecanice , electrice, chimice , termice, biologice la care este supus sistemul

b)

estimarea mentenabilitatii

c)

efectuarea unor incercari si testari tehnologice

24.

Problema asigurarii fiabilitatii ridicate unui sistem tehnic, este in general problema implementarii in procesul de conceptie-fabricatie-exploatare a unor activitati specifice ce vizeaza:

a)

definirea si specificarea corecta a conditiilor de fiabilitate necesare unui sistem tehnic

b)

precizarea pe cale stiintifica a solicitarilor mecanice, electrice, chimice , termice, biologice la care este supus sistemul

c)

urmarirea comportarii in exploatare si asigurarea feedback-ului

25.

Urmarirea comportarii in exploatare si asigurarea feedback-ului la nivelul tuturor factorilor implicati in studiul fiabilitatii, mentenabilitatii, disponibilitatii sistemelor tehnice de interventie , constituie:

a)

O problema necesara asigurarii unei fiabilitatii cat mai ridicate pentru un sistem tehnic

b)

O problema logistica

c)

O problema necesara asigurarii unei disponibilitati cat mai ridicate pentru un sistem tehnic

26.

Actiunea care poate fi repetata in conditii similare in care nu se cunoaste dinainte rezultatul , dar se cunosc toate rezultatele posibile se numeste:

a)

eveniment

b)

experiment

c)

spatiu de selectie al unui experiment

27.

Acel eveniment care se produce cu certitudine la orice efectuare a experimentului se numeste:

a)

eveniment compus

b)

eveniment sigur

c)

eveniment imposibil

28.

Acel eveniment care nu se poate produce la nicio efectuare a experimentului se numeste:

a)

eveniment compus

b)

eveniment sigur

c)

eveniment imposibil

29.

Evenimentele A si B sunt compatibile daca au intersectia nevida si se realizeaza:

a)

simultan

b)

independent

c)

oricare din cele doua raspunsuri de mai sus

30.

Evenimentele A si B sunt incompatibile daca au intersectia vida si se realizeaza :

a)

simultan

b)

independent

c)

oricare din cele doua raspunsuri de mai sus

31.

Evenimentul care se realizeaza cand cel putin unul din evenimentele A1,A2,...,An, se realizeaza se numeste:

a)

diferenta evenimentelor

b)

reuniunea evenimentelor

c)

intersectia evenimentelor

32.

Evenimentul care se realizeaza cand toate evenimentele A1,A2,...An, se realizeaza se numeste:

a)

diferenta evenimentelor

b)

reuniunea evenimentelor

c)

intersectia evenimentelor

33.

In cazul unei variabile aleatoare discreta, pi- reprezinta:

a)

probabilitatea de realizare a valorilor variabilei aleatoare

b)

valoarea variatiei aleatoare

c)

frecventa variatie aleatoare

34.

Masura numerica a posibilitatii efective de realizare a unui eveniment reprezinta:

a)

probabilitatea unui eveniment

b)

variabila aleatoare

c)

frecventa de aparitie a unui eveniment

35.

Numarul de realizari pentru fiecare valoare a variabilei aleatoare in decursul a n experimente , impartit la numarul experimentelor se numeste:

a)

probabilitatea de realizare a valorilor variabilei aleatoare

b)

valorile variabilei aleatoare

c)

frecventa relativa a realizarilor

36.

Reprezentarea grafica a frecventei realizarilor conduce la imaginile denumite:

a)

grafice

b)

histograme

c)

imaginea frecventei

37.

Functia care poate lua o valoare oarecare , dintr-un ansamblu determinat de valori si cu care este asociata o repartitie de probabilitate, reprezinta :

a)

dispersia valorilor

b)

evenimentul aleator

c)

variabila aleatoare

38.

Fiabilitatea si valoarea calculelor practice care se bazeaza pe teoria probabilitatilor sunt determinate de :

a)

calitatea datelor experimentale utilizate

b)

valoarea medie a datelor experimentale utilizate

c)

cantitatea datelor experimentale utilizate

39.

Dispersia permite caracterizarea gradului de imprastiere a valorilor variabilei aleatoare in jurul:

a)

valorii medii

b)

maximului

c)

minimului

40.

Abaterea medie patratica permite caracterizarea gradului de imprastiere a valorilor variabilei aleatoare in jurul:

a)

valorii medii

b)

maximului

c)

minimului

41.

Tendinta centrala de grupare a distributiei este determinata de urmatorii indicatorii statistici:

a)

valoarea medie

b)

momentul centrat de ordin k

c)

momentul de ordin k

42.

Imprastierea distributiei variabilei aleatoare este determinata de urmatorii indicatori statistici:

a)

valoarea medie

b)

momentul centrat de ordin k

c)

dispersia

43.

Aptitudinea unui sistem tehnic de a indeplini cerintele functionale in conditii date si de-a lungul unui interval de timp reprezinta caracteristica:

a)

mentenabilitatii

b)

disponibilitatii

c)

fiabilitatii

44.

Ansamblul tuturor actiunilor tehnice si administrative , inclusiv cele de supraveghere , destinate mentinerii sau restabilirii unui sistem intr-o stare in care sa poata indeplini cerintele functionale , reprezinta:

a)

mentenanta

b)

mentenabilitate

c)

disponibilitate

45.

Aptitudinea sitemului tehnic de a fi intr-o stare in care sa poata indeplini cerintele functionale , in conditii date, la un moment dat sau intr-un interval de timp dat , presupunand ca resursele exterioare necesare in acest scop sunt asigurate, reprezinta:

a)

mentenanta

b)

mentenabilitatea

c)

disponibilitatea

46.

Abilitatea produsului de a satisface un client sau un grup de clienti, intr-o anumita perioada de timp reprezinta:

a)

calitatea

b)

conformitatea

c)

durabilitatea

47.

La punerea in functiune a unui sistem tehnic functia de fiabilitate:

a)

are valoare egala cu 1

b)

are valoare ce tinde spre 1

c)

are valoare egala cu 0

48.

Compararea conditiilor de utilizare si functionare ale unor sisteme realizate de acelasi producator , dar aflate la utilizatori diferiti se realizeaza cu functia de :

a)

functia de mentenabilitate

b)

disponibilitate

c)

functia de fiabilitate

49.

Aprecierea sigurantei in functionare pe timpul utilizarii unui sistem sau la un anumit moment t, din perioada sa de functionare se realizeaza cu functia de :

a)

functia de mentenabilitate

b)

disponibilitate

c)

functia de fiabilitate

50.

Compararea nivelului de fiabilitate al unor sisteme realizate de producatori diferiti se realizeaza cu functia de :

a)

functia de mentenabilitate

b)

disponibilitate

c)

functia de fiabilitate

51.

Descriu comportarea sistemelor din punct de vedere al producerii defectiunilor pe un interval de timp [0,t] urmatoarele functii:

a)

disponibilitate

b)

functia de fiabilitate

c)

functia de defectare

52.

Exprima frecventa relativa a caderilor Фni, intr-un interval de timp Фti, functia:

a)

mentenabilitate

b)

densitatete de probabilitate

c)

disponifibitate

53.

Ofera informatii privind omogemizarea solicitarilor la utilizare, a calitatii si frecventei operatiilor de mentenanta, functia:

a)

mentenabilitate

b)

densitate de probabilitate

c)

disponibilitate

54.

Rata experimentala a defectarilor cuprinde urmatoarele perioade:

a)

perioada defectarilor timpurii

b)

perioada de baza

c)

perioada defectarilor tarzii

55.

Apar caderii premature care au o frecventa ridicata, datorita cauzelor ascunse si deficientelor controlului de calititate pe fluxul procesului de fabricatie, in:

a)

perioada de baza

b)

perioada defectarilor timpurii

c)

perioada defectarilor tarzii

56.

Apar defectari precoce datorita erorilor de montaj , defectelor de calitate din executie, efectuarea rodajului peste valoarea nominala a parametrilor, erori ale operatorilor si de intretinere, in:

a)

perioada de baza

b)

perioada defectarilor timpurii

c)

perioada defectarilor tarzii

57.

Defectarile sun aleatorii, relativ constante, iar caracteristica generala a acestei perioade fiind frecventa redusa a defectarilor, in :

a)

perioada defectarilor timpurii

b)

perioada de baza

c)

perioada defectarilor tazii

58.

Se caracterizeaza preintr-o crestere brusca a frecventei defectarilor datorita uzurii accelerate , a obosirii sau imbatranirii sistemului, perioada:

a)

perioada defectarilor tarzii

b)

perioada defectarilor timpurii

c)

perioada de baza

59.

Permite identificarea etapei din perioada de functionare a sistemelor si a naturii defectiunilor

a)

disponibilitatea

b)

rata de defectare

c)

mentenabilitatea

60.

Din punct de vedere matematic F(t) reprezinta:

a)

functia de repartitie a variabilei aleatoare Tf, timp de buna functionare

b)

functia de repartitie a variabilei aleatoare Td, timp de defectare

c)

functia de repartitie a variabilei aleatoare Tr, timp de reparare

61.

Se exprima in ore si se utilizeaza pentru efectuarea unor comparatii intre diferite componente de acelasi tip, luand in considerare si pretul produselor respective:

a)

media timpului de buna functionare

b)

media timpului de defectare

c)

disponibilitatea

62.

In cazul sistemelor nereparabile reprezinta valoarea medie a timpului de functionare pana la defectare:

a)

MTTF(meantimetofailture)

b)

MTBF(meantimebetweenfailture

c)

MTFM(meantimefailture mode)

63.

In cazul sistemelor reparabile reprezinta valoarea medie a timpilor de functionare intre defectari:

a)

MTTF(meantimeto failture)

b)

MTBF(meantimebetweenfailtures)

c)

MTFM(meantimefailtures mode)

64.

Fiecare element al unui sistem tehnic se poate afla la un moment dat in una din urmatoarele stari posibile:

a)

buna functionare

b)

rezerva

c)

defect

65.

O schema logica echivalenta, care descrie functionarea sistemului din punct de vedere fiabilistic se numeste:

a)

model logic de fiabilitate

b)

model de fiabilitate

c)

model de analiza

66.

Este caracterizat de existenta a cel putin unei cai prin care semnalul ipotetic aplicat la intrare poate sa ajunga la iesire, stare de :

a)

defectare

b)

functionare

c)

redundanta

67.

Un sistem are o structura serie din punct de vedere al fiabilitatii, indiferent de structura sa din punct de vedere functional, daca pentru buna functionare a acestuia este necesara buna functionare a :

a)

tuturor elementelor sale componente

b)

cel putin uneia dintre elementele sale componente

c)

a niciunui element component

68.

Intensitatea totala de defectare a unui sistem de tip serie este:

a)

suma intensitatilor de defectare a elementelor componente

b)

este aceasi cu cea mai mica valoare

c)

este aceasi cu cea mai mare valoare

69.

Structura de tip serie este structura fiabilistica cel mai des intalnita in practica si corespunde sistemelor simple:

a)

cu redundanta

b)

cu maxim 20 de elemente

c)

fara redundanta

70.

Structura de tip paralel este structura fiabilistica care rcorespunde sisitemlor cu :

a)

redundanta globala

b)

redundanta individuala

c)

redundanta pasiva

71.

Un sistem are o structura paralel din punct de vedere al fiabilitatii, indiferent de structura functionala, daca pentru buna functionare a acestuia este suficeinta functionarea a :

a)

cel putin uneia dintre elementele sale componente

b)

tuturor elementelor sale componente

c)

a niciunui element component

72.

Sistemele cu structura mixta sunt acelea a caror scheme logice de fiabilitate sunt alcatuite din strurcturi de tip :

a)

nedecompozabile

b)

serie sau paralel

c)

serie si paralel

73.

Fiabilitatea sistemelor complexe se determina:

a)

in etape succesive

b)

calculand in ordinea:grupari, ansambluri, blocuri, subsisteme si sistemul

c)

calculand in ordinea:grupari,blocuri,ansambluri,subsisteme si sistemul

74.

Metoda binomiala permite determinarea probabilitatii starilor de succes si de refuz pentru un sistem format din n elemente dependente functional,in care:

a)

pi-probabilitatile de functionare

b)

qi-probabilitatile de defectare

c)

toate probabilitatile sunt independente in timp

75.

Modelarea matematica a proceselor Markov se realizeaza in ipoteza:functiile de repartitie ale perioadelor de functionare si reparare ale elementelor componente sunt:

a)

de tip Weibull

b)

de tip exponential

c)

de tip normal

76.

Un proces Markov de gradul intai și timp continuu este caracterizat prin:

a)

matricea probabilitatilor de stare

b)

matricea probabilitatilor de tranzitie intre stari

c)

matricea probabilitatilor de stari adiacente

77.

Modelarea comportarii funcționarii sistemelor printr-un lant Markov cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze:

a)

starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale

b)

probabilitatea producerii de evenimente simulate într-un interval elementar de timp Delta T este 0

c)

defectarea unui element este dependenta de starea celorlalte elemente ale sistemului

78.

Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze:

a)

starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale

b)

probabilitatea producerii de evenimente simultane într-un interval elementar de timp DELTA T este 0

c)

defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemuluii

79.

Modelarea comportarii functionării sistemelor printr-un lant Markov cu timp conitnuu se poate face în urmatoarele ipoteze

a)

starea sistemului este în functie de starea tuturor elementelor sale

b)

defectarea și repararea elementelor componente ale sistemelor este aleatorie

c)

defectarea unui element este dependenta de starea celorlalte elemente ale sistemului

80.

Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov cu tip continuu se poate face în urmatoarele ipoteze

a)

starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale

b)

starea momentana depinde nu mai de starea imediat anterioara

c)

defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemului

81.

Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov, cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze

a)

starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale

b)

starea anterioara depinde numai de starea momentana

c)

defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemului

82.

Metoda de crestere a nivelului de siguranta prin dublarea elementelor componente ale unui sistem, dublarea mijloacelor de detectare a unei stari de pericol sau a masurilor de securitate reprezinta

a)

redundanta

b)

un sistem nedecompozabil

c)

un sistem mixt

83.

Cea mai uzuala configuratie logica majoritara 2oo3 reprezinta

a)

doua sisteme functionale din trei

b)

cel putin doua sisteme functionale din trei

c)

cel mult doua sisteme functionale din trei

84.

Redundanta reprezinta metoda de crestere a nivelului de siguranta prin dublarea

a)

elementelor componente ale unui sistem

b)

mijloacelor de detectare a unei stari de pericol

c)

masurilor de securitate

85.

Pentru a gasi solutia optima asigurarii redundantei unui sistem tehnic este necesara efectuarea unei analize

a)

matematice

b)

cost-beneficiu

c)

statistico-economica