Font size
WorksheetsFia.grl
Total questions: 85
Worksheet time: 1hrs 4mins
Termenul fiabilitate provine din limba:
franceza „fiable”
engleza „reliability”
germana „zuverlassigkeit”
Se poate considera ca fiabilitatea unui produs inseamna:
„calitate”
„calitate in timp”
„calitate in perioada de viata utila”
Conceput de fiabilitate se utilizeaza in sensurile:
ansamblul caracteristicilor calitative
marime care caracterizeaza siguranta in functionare
masura a probabilitatii de buna functionare a unui sistem tehnic
Un criteriu major al aprecierii eficientei sistemelor este proprietatea de a fi in stare de functionare:
in conditii impuse
cu o anumita probabilitate
in decursul unei perioade date
Fiabilitatea este o componenta deosebit de importanta a calitatii unui sitem tehnic:
pentru o perioada de viata utila
pe intreaga perioada de utilizare normala a acestuia
pentru perioada de imbatranire
Asigurarea fiabilitatii sistemelor impune dobandirea cunostintelor de specialitate, pentru toate persoanele implicate in procesele prin care trece sistemul:
conceptie si proiectare
executie
exploatare
Se poate defini conceptul de fiabilitate:
cantitativ
calitativ
calitativ-valoric
Aptitudinea unui sistem de a-si indeplini functia specificata sau fundamentala in conditii date , de-a lungul unei durate de timp prestabilite , reprezinta:
fiabilitatea definita cantitativ
fiabilitatea definita calitativ
ambele variante de mai sus
Caracteristica unui sistem definita prin probabilitatea acestuia de a-si indeplini functia specificata, in conditii date si de-a lungul unei perioade de timp dat, reprezinta:
fiabilitatea definita cantitativ
fiabilitatea definita calitativ
ambele variante de mai sus
Parametrii de alegere a sistemelor in etapa de ofertare, alegere si adoptare a solutiei optime sunt determinati de:
indicatorii de fiabilitate
indicatorii statistici
indicatori financiari
. Fiabilitatea unui sistem determinata cu un interval de incredere pe baza rezultatelor provenind din incercari in conditii de laborator sau pe baza informatiilor din exploatare , constituie
fiabilitate experimentala
fiabilitate operationala
fiabilitate estimata
Fiabilitatea determinata pe considerente de conceptie si proiectare a sistemului tehnic, astfel incat sa raspunda la nivel optim al performantelor , pe o perioada de timp determinata, constituie
fiabilitate proiectata
fiabilitate operationala
fiabiliate nominala
Fiabilitatea unui sistem tehnic determinata pe baza rezultatelor privind comportarea in exploatere pe o anumita pe o perioada de timp, a unui numar mare de sisteme, constituie:
fiabilitate proiectata
fiabilitate operationala
fiabilitate nominala
Fiabilitatea unui sistem tehnic determinata in laboratoare, statii de incarcarii, standuri de proba , unde au fost create conditii(solicitari) similare cu cele din exploatare, constituie:
fiabilitate proiectata
fiabilitate operationala
fiabilitate experimentala
Fiabilitatea unui sistem , prescrisa in specificatii (standarde, norme tehnice, contracte) sau inscriptionata pe aceasta, constituie:
fiabilitate proiectata
fiabilitate operationala
fiabilitate nominala
Asigurarea fiabilitatii sistemelor tehnice impune dobandirea cunostintelor de specialitate , pentru toate persoanele implicate in procesele prin care trece sistemul:
conceptie si proiectare
fabricatie si control statistic de calitate
exploatare
Fiabilitatea se asigura in procesul de fabricatie prin:
alegerea corecta a procedeelor si echipamentelor tehnologice
prin respectarea regimurilor si conditiilor de fabricatie prescrise
efectuarea unui control riguros al calitatii materiilor prime si materialelor folosite , al fabricatiei pe faze si operatii
Importanta tot mai mare a studiului fiabilitatii sistemelor tehnice se datoreaza , in principal, urmatorilor factori:
cresterea complexitatii sistemelor tehnice
intensificarea de lucru ale sistemelor
diversificarea conditiilor de exploatare
Importanta tot mai mare a studiului fiabilitatii sistemelor tehnice se datoreaza, in principal , urmatorilor factori
cresterea cheltuierilor de exploatare
cerinte ridicate fata de calitatea functionarii sistemelor
introducerea automatizarii partiale sau totale
Scopul final al teoriei fiabilitatii il constituie:
evaluarea sistemului in perioada de viata utila
construirea unui sistem tehnic cat mai fiabil pentru o anumita perioada de timp
identificarea resurselor financiare pentru achizitia unui produs cat mai fiabil
Nivelul de satisfacere a cerintelor de securitate se asigura prin:
dispozitive automte de protectie-semnanlizare
implementarea solutiilor care reduc efectele accidentelor
respectarea normativelor
Nivelul de satisfacere a cerintelor tehnice se asigura prin:
caracteristicile constructive si functionale
caracteristici de exploatre
posibilitate de modernizare
Problema asigurarii fiabilitatii ridicate unui sistem tehnic, este in general problema implementarii in procesul de conceptie-fabricatie-exploatare a unor activitati specifice ce vizeaza:
precizarea pe cale stiintifica a solicitarilor mecanice , electrice, chimice , termice, biologice la care este supus sistemul
estimarea mentenabilitatii
efectuarea unor incercari si testari tehnologice
Problema asigurarii fiabilitatii ridicate unui sistem tehnic, este in general problema implementarii in procesul de conceptie-fabricatie-exploatare a unor activitati specifice ce vizeaza:
definirea si specificarea corecta a conditiilor de fiabilitate necesare unui sistem tehnic
precizarea pe cale stiintifica a solicitarilor mecanice, electrice, chimice , termice, biologice la care este supus sistemul
urmarirea comportarii in exploatare si asigurarea feedback-ului
Urmarirea comportarii in exploatare si asigurarea feedback-ului la nivelul tuturor factorilor implicati in studiul fiabilitatii, mentenabilitatii, disponibilitatii sistemelor tehnice de interventie , constituie:
O problema necesara asigurarii unei fiabilitatii cat mai ridicate pentru un sistem tehnic
O problema logistica
O problema necesara asigurarii unei disponibilitati cat mai ridicate pentru un sistem tehnic
Actiunea care poate fi repetata in conditii similare in care nu se cunoaste dinainte rezultatul , dar se cunosc toate rezultatele posibile se numeste:
eveniment
experiment
spatiu de selectie al unui experiment
Acel eveniment care se produce cu certitudine la orice efectuare a experimentului se numeste:
eveniment compus
eveniment sigur
eveniment imposibil
Acel eveniment care nu se poate produce la nicio efectuare a experimentului se numeste:
eveniment compus
eveniment sigur
eveniment imposibil
Evenimentele A si B sunt compatibile daca au intersectia nevida si se realizeaza:
simultan
independent
oricare din cele doua raspunsuri de mai sus
Evenimentele A si B sunt incompatibile daca au intersectia vida si se realizeaza :
simultan
independent
oricare din cele doua raspunsuri de mai sus
Evenimentul care se realizeaza cand cel putin unul din evenimentele A1,A2,...,An, se realizeaza se numeste:
diferenta evenimentelor
reuniunea evenimentelor
intersectia evenimentelor
Evenimentul care se realizeaza cand toate evenimentele A1,A2,...An, se realizeaza se numeste:
diferenta evenimentelor
reuniunea evenimentelor
intersectia evenimentelor
In cazul unei variabile aleatoare discreta, pi- reprezinta:
probabilitatea de realizare a valorilor variabilei aleatoare
valoarea variatiei aleatoare
frecventa variatie aleatoare
Masura numerica a posibilitatii efective de realizare a unui eveniment reprezinta:
probabilitatea unui eveniment
variabila aleatoare
frecventa de aparitie a unui eveniment
Numarul de realizari pentru fiecare valoare a variabilei aleatoare in decursul a n experimente , impartit la numarul experimentelor se numeste:
probabilitatea de realizare a valorilor variabilei aleatoare
valorile variabilei aleatoare
frecventa relativa a realizarilor
Reprezentarea grafica a frecventei realizarilor conduce la imaginile denumite:
grafice
histograme
imaginea frecventei
Functia care poate lua o valoare oarecare , dintr-un ansamblu determinat de valori si cu care este asociata o repartitie de probabilitate, reprezinta :
dispersia valorilor
evenimentul aleator
variabila aleatoare
Fiabilitatea si valoarea calculelor practice care se bazeaza pe teoria probabilitatilor sunt determinate de :
calitatea datelor experimentale utilizate
valoarea medie a datelor experimentale utilizate
cantitatea datelor experimentale utilizate
Dispersia permite caracterizarea gradului de imprastiere a valorilor variabilei aleatoare in jurul:
valorii medii
maximului
minimului
Abaterea medie patratica permite caracterizarea gradului de imprastiere a valorilor variabilei aleatoare in jurul:
valorii medii
maximului
minimului
Tendinta centrala de grupare a distributiei este determinata de urmatorii indicatorii statistici:
valoarea medie
momentul centrat de ordin k
momentul de ordin k
Imprastierea distributiei variabilei aleatoare este determinata de urmatorii indicatori statistici:
valoarea medie
momentul centrat de ordin k
dispersia
Aptitudinea unui sistem tehnic de a indeplini cerintele functionale in conditii date si de-a lungul unui interval de timp reprezinta caracteristica:
mentenabilitatii
disponibilitatii
fiabilitatii
Ansamblul tuturor actiunilor tehnice si administrative , inclusiv cele de supraveghere , destinate mentinerii sau restabilirii unui sistem intr-o stare in care sa poata indeplini cerintele functionale , reprezinta:
mentenanta
mentenabilitate
disponibilitate
Aptitudinea sitemului tehnic de a fi intr-o stare in care sa poata indeplini cerintele functionale , in conditii date, la un moment dat sau intr-un interval de timp dat , presupunand ca resursele exterioare necesare in acest scop sunt asigurate, reprezinta:
mentenanta
mentenabilitatea
disponibilitatea
Abilitatea produsului de a satisface un client sau un grup de clienti, intr-o anumita perioada de timp reprezinta:
calitatea
conformitatea
durabilitatea
La punerea in functiune a unui sistem tehnic functia de fiabilitate:
are valoare egala cu 1
are valoare ce tinde spre 1
are valoare egala cu 0
Compararea conditiilor de utilizare si functionare ale unor sisteme realizate de acelasi producator , dar aflate la utilizatori diferiti se realizeaza cu functia de :
functia de mentenabilitate
disponibilitate
functia de fiabilitate
Aprecierea sigurantei in functionare pe timpul utilizarii unui sistem sau la un anumit moment t, din perioada sa de functionare se realizeaza cu functia de :
functia de mentenabilitate
disponibilitate
functia de fiabilitate
Compararea nivelului de fiabilitate al unor sisteme realizate de producatori diferiti se realizeaza cu functia de :
functia de mentenabilitate
disponibilitate
functia de fiabilitate
Descriu comportarea sistemelor din punct de vedere al producerii defectiunilor pe un interval de timp [0,t] urmatoarele functii:
disponibilitate
functia de fiabilitate
functia de defectare
Exprima frecventa relativa a caderilor Фni, intr-un interval de timp Фti, functia:
mentenabilitate
densitatete de probabilitate
disponifibitate
Ofera informatii privind omogemizarea solicitarilor la utilizare, a calitatii si frecventei operatiilor de mentenanta, functia:
mentenabilitate
densitate de probabilitate
disponibilitate
Rata experimentala a defectarilor cuprinde urmatoarele perioade:
perioada defectarilor timpurii
perioada de baza
perioada defectarilor tarzii
Apar caderii premature care au o frecventa ridicata, datorita cauzelor ascunse si deficientelor controlului de calititate pe fluxul procesului de fabricatie, in:
perioada de baza
perioada defectarilor timpurii
perioada defectarilor tarzii
Apar defectari precoce datorita erorilor de montaj , defectelor de calitate din executie, efectuarea rodajului peste valoarea nominala a parametrilor, erori ale operatorilor si de intretinere, in:
perioada de baza
perioada defectarilor timpurii
perioada defectarilor tarzii
Defectarile sun aleatorii, relativ constante, iar caracteristica generala a acestei perioade fiind frecventa redusa a defectarilor, in :
perioada defectarilor timpurii
perioada de baza
perioada defectarilor tazii
Se caracterizeaza preintr-o crestere brusca a frecventei defectarilor datorita uzurii accelerate , a obosirii sau imbatranirii sistemului, perioada:
perioada defectarilor tarzii
perioada defectarilor timpurii
perioada de baza
Permite identificarea etapei din perioada de functionare a sistemelor si a naturii defectiunilor
disponibilitatea
rata de defectare
mentenabilitatea
Din punct de vedere matematic F(t) reprezinta:
functia de repartitie a variabilei aleatoare Tf, timp de buna functionare
functia de repartitie a variabilei aleatoare Td, timp de defectare
functia de repartitie a variabilei aleatoare Tr, timp de reparare
Se exprima in ore si se utilizeaza pentru efectuarea unor comparatii intre diferite componente de acelasi tip, luand in considerare si pretul produselor respective:
media timpului de buna functionare
media timpului de defectare
disponibilitatea
In cazul sistemelor nereparabile reprezinta valoarea medie a timpului de functionare pana la defectare:
MTTF(meantimetofailture)
MTBF(meantimebetweenfailture
MTFM(meantimefailture mode)
In cazul sistemelor reparabile reprezinta valoarea medie a timpilor de functionare intre defectari:
MTTF(meantimeto failture)
MTBF(meantimebetweenfailtures)
MTFM(meantimefailtures mode)
Fiecare element al unui sistem tehnic se poate afla la un moment dat in una din urmatoarele stari posibile:
buna functionare
rezerva
defect
O schema logica echivalenta, care descrie functionarea sistemului din punct de vedere fiabilistic se numeste:
model logic de fiabilitate
model de fiabilitate
model de analiza
Este caracterizat de existenta a cel putin unei cai prin care semnalul ipotetic aplicat la intrare poate sa ajunga la iesire, stare de :
defectare
functionare
redundanta
Un sistem are o structura serie din punct de vedere al fiabilitatii, indiferent de structura sa din punct de vedere functional, daca pentru buna functionare a acestuia este necesara buna functionare a :
tuturor elementelor sale componente
cel putin uneia dintre elementele sale componente
a niciunui element component
Intensitatea totala de defectare a unui sistem de tip serie este:
suma intensitatilor de defectare a elementelor componente
este aceasi cu cea mai mica valoare
este aceasi cu cea mai mare valoare
Structura de tip serie este structura fiabilistica cel mai des intalnita in practica si corespunde sistemelor simple:
cu redundanta
cu maxim 20 de elemente
fara redundanta
Structura de tip paralel este structura fiabilistica care rcorespunde sisitemlor cu :
redundanta globala
redundanta individuala
redundanta pasiva
Un sistem are o structura paralel din punct de vedere al fiabilitatii, indiferent de structura functionala, daca pentru buna functionare a acestuia este suficeinta functionarea a :
cel putin uneia dintre elementele sale componente
tuturor elementelor sale componente
a niciunui element component
Sistemele cu structura mixta sunt acelea a caror scheme logice de fiabilitate sunt alcatuite din strurcturi de tip :
nedecompozabile
serie sau paralel
serie si paralel
Fiabilitatea sistemelor complexe se determina:
in etape succesive
calculand in ordinea:grupari, ansambluri, blocuri, subsisteme si sistemul
calculand in ordinea:grupari,blocuri,ansambluri,subsisteme si sistemul
Metoda binomiala permite determinarea probabilitatii starilor de succes si de refuz pentru un sistem format din n elemente dependente functional,in care:
pi-probabilitatile de functionare
qi-probabilitatile de defectare
toate probabilitatile sunt independente in timp
Modelarea matematica a proceselor Markov se realizeaza in ipoteza:functiile de repartitie ale perioadelor de functionare si reparare ale elementelor componente sunt:
de tip Weibull
de tip exponential
de tip normal
Un proces Markov de gradul intai și timp continuu este caracterizat prin:
matricea probabilitatilor de stare
matricea probabilitatilor de tranzitie intre stari
matricea probabilitatilor de stari adiacente
Modelarea comportarii funcționarii sistemelor printr-un lant Markov cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze:
starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale
probabilitatea producerii de evenimente simulate într-un interval elementar de timp Delta T este 0
defectarea unui element este dependenta de starea celorlalte elemente ale sistemului
Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze:
starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale
probabilitatea producerii de evenimente simultane într-un interval elementar de timp DELTA T este 0
defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemuluii
Modelarea comportarii functionării sistemelor printr-un lant Markov cu timp conitnuu se poate face în urmatoarele ipoteze
starea sistemului este în functie de starea tuturor elementelor sale
defectarea și repararea elementelor componente ale sistemelor este aleatorie
defectarea unui element este dependenta de starea celorlalte elemente ale sistemului
Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov cu tip continuu se poate face în urmatoarele ipoteze
starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale
starea momentana depinde nu mai de starea imediat anterioara
defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemului
Modelarea comportarii functionarii sistemelor printr-un lant Markov, cu timp continuu se poate face în urmatoarele ipoteze
starea sistemului este functie de starea tuturor elementelor sale
starea anterioara depinde numai de starea momentana
defectarea unui element este independenta de starea celorlalte elemente ale sistemului
Metoda de crestere a nivelului de siguranta prin dublarea elementelor componente ale unui sistem, dublarea mijloacelor de detectare a unei stari de pericol sau a masurilor de securitate reprezinta
redundanta
un sistem nedecompozabil
un sistem mixt
Cea mai uzuala configuratie logica majoritara 2oo3 reprezinta
doua sisteme functionale din trei
cel putin doua sisteme functionale din trei
cel mult doua sisteme functionale din trei
Redundanta reprezinta metoda de crestere a nivelului de siguranta prin dublarea
elementelor componente ale unui sistem
mijloacelor de detectare a unei stari de pericol
masurilor de securitate
Pentru a gasi solutia optima asigurarii redundantei unui sistem tehnic este necesara efectuarea unei analize
matematice
cost-beneficiu
statistico-economica
