WorksheetsMASTER
Total questions: 44
Worksheet time: 22mins
1. Capitalul propriu al entităţii economice reprezintă:
A. principala sursă proprie de finanţare a elementelor de avere din activul patrimonial;
B. expresia bănească a valorilor economice investite de către proprietari;
C. interesul rezidual al proprietarilor în activele unei întreprinderi, după deducerea tuturor datoriilor;
D. echivalentul valoric al acelei părţi din elementele de activ asupra cărora titularii de patrimoniu îşi exercită dreptul deplin de proprietate.
2. Activele entităţii economice sunt definite ca:
A. resurse controlate de către entitate, ca rezultat al unor evenimente prezente, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil;
B. resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil
C. resurse controlate de către entitate ca rezultat al unor evenimente trecute, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice prezente pentru entitate şi al cărui cost poate fi evaluat în mod credibil;
D. resurse controlate de către entitate, ca rezultat al unor evenimente prezente, de la care se aşteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru entitate şi al cărui cost nu poate fi evaluat în mod credibil.
3. Rezultatul contabil (brut) al exerciţiului financiar se determină potrivit relației:
A. rezultat din exploatare + rezultat curent;
B. rezultat financiar + rezultat curent;
C. rezultat din exploatare + rezultat financiar;
D. rezultat net + cheltuieli nedeductibile fiscal – venituri neimpozabile.
4. Costul de producţie al unei imobilizări corporale realizate în cadrul entităţii economice, cuprinde:
A. costurile directe de producţie, cheltuielile indirecte de producţie angajate, cheltuielile generale de administraţie;
B. costul de achiziţie al materiilor prime şi materialelor directe consumate, celelalte cheltuieli directe de producţie, cota cheltuielilor indirecte alocată raţional ca fiind legate de fabricaţia bunului respectiv;
C. costurile directe de producţie, costurile indirecte de producţie, costurile de distribuţie;
D. costurile directe de producţie, costurile indirecte de producţie angajate, costurile cu dobânzile.
5. Preţul de vânzare cu amănuntul al mărfurilor (PAM) se determină astfel :
A. PAM = cost de achiziţie + adaos comercial + TVA neexigibilă;
B. PAM = preţ cumpărare + comision + TVA neexigibilă;
C. PAM= preţ cu ridicata + adaos comercial+TVA colectată;
D. nici un răspuns nu este corect.
6. Contabilizarea stocurilor conform metodei inventarului permanent, presupune:
A. contabilizarea variaţiei stocurilor la finele perioadei de gestiune;
B. necontabilizarea ieşirilor de stocuri în cursul perioadei;
C. contabilizarea achiziţiilor de stocuri drept cheltuieli cu stocurile;
D. contabilizarea tuturor operaţiilor de intrare şi de ieşire de stocuri, utilizând conturile de stocuri.
7. Veniturile constatate sunt cele la care momentul înregistrării lor în contabilitate:
A. coincide cu momentul încasării acestora;
B. diferă de momentul încasării efective a acestora;
C. nu presupun o încasare;
D. nici un răspuns nu este corect.
8. Referitor la contul „Clienţi”, pentru luna ianuarie N, se cunosc următoarele informaţii: total sume debitoare 250.000 lei, din care sold iniţial 50.000 lei. Soldul final este de 20.000 lei. Determinați valoarea vânzărilor către clienţi şi valoarea sumelor încasate de la clienţi în cursul lunii ianuarie N.
A. Vânzări = 320.000 lei, Încasări = 300.000 lei;
B. Vânzări = 300.000 lei, Încasări = 320.000 lei;
C. Vânzări = 230.000 lei, Încasări = 200.000 lei;
D. Vânzări = 200.000 lei, Încasări = 230.000 lei.
9. O societate a achiziţionat o instalaţie de producţie în următoarele condiţii: preţ de cumpărare 30.000 lei, TVA 19%; cheltuieli cu transportul instalaţiei de la furnizor până la locul amplasării 900 lei; cheltuieli cu pregătirea locului în care va fi amplasată instalaţia (instalaţia trebuie să fie amplasată pe un suport din beton cu o înclinaţie de 12 grade) 2.000 lei; onorariul plătit inginerului care s-a ocupat de proiectarea şi măsurarea locului de amplasare a instalaţiei 1.500 lei. Societatea este plătitoare de TVA și primește din partea furnizorului un rabat de 10%. Costul de achiziţie al instalaţiei de producţie este de:
A. 36.530 lei;
B. 31.400 lei;
C. 34.530 lei;
D. 33.030 lei.
10. Care din poziţiile de venituri enumerate în continuare se includ în totalitate în cifra de afaceri netă a întreprinderii:
A. producţia vândută, venituri din vânzarea mărfurilor, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing;
B. venituri din vânzarea mărfurilor, venituri din vânzarea produselor finite, variaţia stocurilor, venituri din vânzarea produselor finite, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din lucrări şi servicii prestate, venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing;
C. venituri din vânzarea mărfurilor, variaţia stocurilor, venituri din vânzarea semifabricatelor, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing;
D. producţia vândută, venituri din vânzarea mărfurilor, venituri din subvenţii de exploatare aferente cifrei de afaceri, venituri din dobânzi înregistrate de entităţile radiate din Registrul general şi care mai au în derulare contracte de leasing, reducerile comerciale.
1. Întreprinderea “A” doreşte să intre pe o piaţă nouă, cu un produs nou. Concurenţa pe piaţă este extrem de puternică, iar piaţa este atractivă. Ce strategie de marketing adoptă pentru lansarea pe piaţă a produsului său?
A. strategia de “smântânire” lentă;
C. strategia de “smântânire” rapidă;
B. strategia de “penetrare” rapidă;
D. strategia de “penetrare” lentă.
2. Întreprinderea “A” doreşte ca pentru anul curent să introducă în fabricaţie un nou produs pentru a creşte profunzimea gamei sale de produse. În acelaşi timp îşi propune o diferenţiere prin calitate faţă de competitorii săi. Ce strategie de produs va adopta?
A. strategia diversificării orizontale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de perfecţionare a produselor
B. strategia diversificării laterale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de asimilare de noi produse;
C. strategia diversificării verticale, a diferenţierii calitative faţă de oferta competitorilor şi de asimilare de noi produ
D. strategia de selecţie, de diferenţiere calitativă faţă de oferta competitorilor şi de perfecţionare a produselor.
3. Obiectivul fundamental al strategiei de preţ a întreprinderii este:
A. creşterea vânzărilor;
B. obţinerea rentabilităţii;
C. fidelizarea clienţilor;
D. diferenţierea faţă de concurenţă.
4. Ca participanţi la procesul de distribuţie, ofertanţii de servicii funcţionale:
A. au rolul de a facilita distribuţia;
B. deţin proprietatea mărfurilor;
C. nu sunt implicaţi în vânzarea-cumpărarea mărfurilor;
D. nu sunt implicaţi în logistica mărfurilor.
5. După tipul mesajului difuzat, publicitatea poate fi:
A. de marcă, emoţională;
B. factuală, instituţională;oţională;
C. emoţională, factuală;
D. de marcă, instituţională.
6. Strategia de îmbunătăţire a calităţii produsului este specifică:
A. stadiului dezvoltării produsului pe piaţă;
B. stadiului de maturitate al produsului;
C. stadiului de declin al produsului;
D. stadiului de introducere a produsului pe piaţă.
7. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat în faza de creştere a ciclului său de viaţă trebuie să fie:
A. maximizarea cotei de piaţă;
B. maximizarea profitului;
C. reducerea cheltuielilor;
D. informarea consumatorilor.
8. Care dintre următoarele elemente nu reprezintă o componentă a micromediului întreprinderii:
A. furnizorii forţei de muncă;
B. legislaţia
C. organismele publice;
D. furnizorii de mărfuri.
9. Funcţia premisă a marketingului este:
A. maximizarea eficienţei economice;
B. satisfacerea în condiţii superioare a nevoilor de consum;
C. conectarea dinamică a întreprinderii la mediul economico-social;
D. investigarea pieţei, a necesităţilor de consum.
10. Concurenţa dintre două întreprinderi care oferă produse identice, destinate satisfacerii aceloraşi nevoi se numeşte concurenţă:
A. la nivel de întreprindere;
B. de marcă;
C. formală;
D. generică.
1. Cum se calculează valoarea prezentă a unei singure sume de bani?
a. VP = VV * 1 / (1 + r)n;
b. VP = VV * FAr,n;
c. VP = VV * (1 + r)n;
d. VP = VV * FCr,
A. (a, d)
B. (a, b)
C. (d)
D. (c, d)
2. Sursele proprii interne ale unei firme (sau autofinanţarea) reprezintă capacităţi financiare constituite de însăşi firma în cauză, pe seama:
a. profitului;
b. împrumuturilor pe termen lung;
c. provizioanelor;
d. majorărilor de capital;
e. amortizări;
f. împrumuturilor pe termen scurt
A. (a, c, e)
B. (b, c, d, f)
C. (d, e, f)
D. (a)
3. Ce elemente formează capitalul total al firmei?
a. Capitalul propriu şi capitalul permanent
b. Capitalul permanent şi datoriile pe termen scurt
c. Capitalul permanent şi datoriile pe termen mediu şi lung
d. Capitalul propriu, datoriile pe termen scurt şi datoriile pe termen mediu şi lung
A. (d)
B. (a)
C. (c)
D. (b, d)
5. Împrumutul obligatar este:
a. un credit acordat de o masă de debitori unui singur creditor;
b. un credit acordat de un debitor mai multor creditori;
c. un credit acordat de un creditor mai multor debitori;
d. un credit acordat de mai mulţi creditori unui singur debitor
A. (a)
B. (b)
C. (c)
D. (d)
6. Ce reprezintă durata de viaţă economică a unei investiţii?
a. durata protecţiei juridice asupra dreptului de proprietate asupra bunului de investiţie;
b. perioada de recuperare integrală a valorii iniţiale a investiţiei pe calea amortizării;
c. durata de timp determinată de caracteristicile tehnico-funcţionale specifice fiecărui bun de
investiţie;
d. durata de timp în care investiţia produce efecte favorabile (cash-flow-uri).
A. (a)
B. (b)
C. (d)
D.(c)
7. Rentabilitatea economică este dată de:
a. raportul între total active şi datoriile din pasiv;
b. raportul între beneficiu şi total active;
c. raportul între capitalul propriu şi beneficii.
d. raportul între beneficiu şi capitalul permanent.
A. (a)
B. (b)
C.(d)
D. (c)
8. Rentabilitatea financiară reprezintă:
a. randamentul capitalului propriu;
b. raportul între beneficiu şi total active;
c. raportul între beneficiu şi capitalul permanent.
d. raportul între capitalul propriu şi beneficii.
A.(a)
B.(c)
C.(d)
D.(b)
9. Care dintre următoarele este formula de calcul a valorii adăugate?
a. Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumuri de la terţi (intermediare)
b. EBE + Subvenţii de exploatare – Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
c. EBE + Alte venituri de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – (Amortizări + Provizioane)
d. Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute
A.(a)
B.(b)
C.(d)
D.(c)
10. Care dintre următoarele este formula de calcul a excedentului brut de exploatare?
a. Marja comercială + Producţia exerciţiului – Consumuri de la terţi (intermediare)
b. VA + Subvenţii de exploatare – Impozite, taxe şi vărsăminte asimilate – Cheltuieli cu personalul
c. VA + Alte venituri de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare – (Amortizări + Provizioane)
d. Vânzări de mărfuri – Costul mărfurilor vândute
A.(a)
B.(c)
C.(d)
D.(b)
1. Ansamblul elementelor cu caracter decizional, organizatoric, informațional, motivațional, etc. din cadrul firmei, prin intermediul cărora se exercită ansamblul proceselor și relațiilor de management, în vederea obținerii unei eficacități și eficiențe cât mai mari – definește:
A. sistemul de management al firmei;
B. arta managementului;
C. managementul științific;
D. știința managementului.
2. Decizia care are urmări nemijlocite asupra deciziilor, acțiunilor și comportamentelor a cel puțin unei alte persoane – este o decizie:
A. operațională;
B. managerială;
C. strategică;
D. tactică.
4. Creşterea capitalului social poate avea ca surse:
a. noi aporturi în numerar sau în natură ale acţionarilor;
b. creşterea vânzărilor firmei;
c. încorporarea rezervelor;
d. creşterea profitului obţinut de firmă;
e. conversiunea datoriilor în contribuţii la capitalul social.
A.(a)
B.(b,c)
C.(c)
D.(a,c,e)
3. Elementele constitutive cheie ale situației decizionale sunt:
A. decidentul și mediul ambiant decizional;
B. sistemul de management al firmei;
C. calitatea informației disponibile;
D. caracteristicile procesul de luare a deciziilor în firma.
4. Triunghiul de aur al organizării are în vedere corelarea judicioasă a:
a. sarcinilor; b. activităților; c. atribuțiilor; d. competenţelor; e.responsabilităţilor.
A. a,b,c
B. b,c,d
C. c,d,e
D. a,d,e
5. Funcțiunile firmei sunt:
a. cercetare-dezvoltare; b. financiar-contabilă; c. comercială; d. organizare; e. previziune; f. antrenare; g. control-evaluare; h. resurse umane; i. coordonare; j. producție/operații
A. a,b,c,d,e
B. a,b,c,h,j
C. f,g,h,i,j
D. d,e,f,g,i
6. Numărul de salariaţi conduşi nemijlocit de un manager reprezintă:
A. ponderea ierarhică;
B. funcția;
C. compartimentul;
D. nivelul ierarhic.
7. Traiectul pe care-l parcurge o informație sau o categorie de informații între emițător și destinatar – definește:
A. procedura informațională;
B. fluxul informațional;
C. circuitul informațional;
D. mijloacele de tratare a informațiilor.
8. Metoda folosită în management, al cărei conținut principal constă în identificarea punctelor forte și, respectiv, slabe, ale domeniului analizat, cu evidențierea cauzelor care le generează, finalizată în recomandări cu caracter corectiv sau de dezvoltare – poarta numele de:
A. diagnosticare;
B. brainstorming;
C. Delphi;
D. tablou de bord.
9. Metoda intreprenorial-managerială de proiectare și promovare a unei afaceri noi sau de dezvoltare semnificativă a unei afaceri existente, pornind de la identificarea unei oportunități economice, prin care se determină obiectivele de realizat, se dimensionează și se structurează principalele resurse și activități necesare, demonstrând că aceasta este profitabilă, că merită să fie sprijinită de potențialii stakeholderi – este:
A. tabloul de bord;
B. planul de afaceri;
C. matricea descoperirilor;
D. managementul pe baza de proiecte.
10. Deficienţele majore în procesul de comunicare (barierele comunicaţionale cele mai semnificative) pot fi: a. de limbaj, exprimare; b. de recepţie; c. contextuale; d. mixte.
A. a,b,c,d
B. a,b,c
C.b,c,d
D. a,b,d
6. Alegeţi afirmaţia falsă :
A. În general, cererea pentru bunurile de strictă necesitate este mai puţin elastică decât cererea pentru bunurile de lux.
B. Dacă preţul şi venitul producătorilor sunt direct proporţionale, cererea este elastică.
C. O perioadă lungă de timp de la modificarea preţului bunului A imprimă ofertei un caracter elastic.
D. Pentru o firmă al cărei proces de producție presupune realizarea a două bunuri, unul principal
13. Un agent economic contractează un împrumut de 15000 lei pe care îl va rambursa în trei tranşe anuale egale. Care va fi dobânda totală plătită, ştiind că rata anuală a dobânzii este de 12% pe an?
A. 3.600 lei
B. 1.800 lei
C. 5.400 lei
D. 1.500 lei
15. Care dintre următoarele afirmaţii sunt false?
A. Informaţia, abilitatea întreprinzătorului, progresul tehnic sunt neofactori de producţie.
B. Corespunzător stadiilor fluxului circular al capitalului firmei, acesta îmbracă trei forme: bani, bunuri-capital şi respectiv marfă.
C. Deprecierea capitalului fix se datorează numai uzurii fizice.
D. Factorii de producţie reprezintă resurse atrase şi folosite în activitatea economică.
16. Care din următoarele aspecte delimitează capitalul fix de cel circulant:
a. numărul de cicluri de producţie la care participă;
b. locul de desfăşurare a activităţii de producţie;
c. perioada după care se înlocuiesc;
d. modalitatea de transmitere a valorii sale asupra noului produs.
A. (a,d)
B. (c,d)
C. (a,c,d)
D. (b,c,d)
