Font size
WorksheetsÎntrebări comorg
Total questions: 90
Worksheet time: 1hrs 8mins
Organizațiile sunt: (p.4)
Invenții sociale
Structuri care necesită efort de grup
Entități bazate pe scopuri comune
Structuri formate natural
Structuri în are primează scopurile individuale
Printre scopurile organizaționale se pot enumera: (p.4)
Supraviețuirea organizațională
Adaptarea la schimbare
Dezvoltarea resurselor umane
Creare unui cadrul de promovare ierarhică
Stabilirea de proceduri și metodologii de lucru
Comportamentul organizațional studiază: (p.6)
Atitudinile membrilor organizației
Comportamentele indivizilor din cadrul organizației
Resursele materiale existente în organizație
Fluxurile de producție și gestiune
Întocmirea regulamentelor interne
Referitor la proiectarea posturilor, managementul științific (F. Taylor) presupune: (p.11)
Elaborarea de instrucțiuni scrise, clare
Definirea procedurilor de lucru
Standardizarea activităților pentru obținerea performanței
Negocierea structurii postului
Rotirea personalului în posturile organizației
În viziunea lui Max Weber, birocrația are următoarele caracteristici: (p.11)
Centralizarea puterii
Specializare strictă a membrilor organizației
Set de reguli, proceduri și reglementări
Nepotism și favoritism
Descentralizarea puterii în organizație
Mișcarea relațiilor umane implică: (p.12)
Stiluri manageriale mai participative
Orientarea managementului spre nevoile angajaților
Birocratizarea structurii organizaționale
Management centralizat și eficient
Dependența de autoritate formală
Abordarea contextuală în management presupune: (p.13)
Existența mai multor căi corecte de a conduce
Stilul de conducere depinde de context
Stilul de conducere depinde de creșterea performanței
Relații sociale organizaționale informale
O direcție clară, unică de a formula obiective organizaționale
Rolurile manageriale după Mintzberg sunt: (p.14)
Informaționale
Interpersonale
Decizionale
Conflictuale
Sociale
Activitățile manageriale implică, de cele mai multe ori: (p.15)
Comunicare rutinieră în cadrul organizației
Planificarea, luarea deciziilor și controlul activităților curente
Interacțiuni cu actori din mediul extern organizației
Activități asociate resurselor umane din organizației
Gestionarea resurselor economice și financiare ale organizației
În context managerial intuiția se bazează pe: (p.18)
Experiența profesională anterioară
Educația sistematică
Relații sociale formale
Relații sociale informale
Specializarea profesională inițială
Managementul calității totale (TQM) face referire la: (p.21)
Îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor oferite
Preocupare pentru dezvoltarea patrimoniului organizației
Creșterea costurilor de producție la nivel organizațional
Stabilirea de obiective pe termen mediu și lung
Procesele de recrutare internă și externă din organizație
Învățarea este: (p.52)
Un proces relativ permanent de acumulare de comportamente
O urmare a experienței individuale sau sociale
Un proces de reținere mecanică a informațiilor
Acumularea nediferențiată de comportamente dezirabile
Însușirea unor caracteristici de personalitate
Tipologia lui Skinner cu privire la învățare include: (p.52)
Învățarea socială
Învățarea operantă
Învățarea mecanică
Învățarea aleatorie
Învățarea individuală
Consolidarea comportamentelor organizaționale presupune: (p.52)
Creșterea frecvenței comportamentelor dezirabile
Întărirea comportamentelor acceptate
Accentuarea diferențelor comportamentale
Diversificarea atribuțiilor organizaționale
Limitarea influenței mediului extern organizației
Consolidarea pozitivă face referire la: (p.53)
Aplicare unui stimul care crește probabilitate realizării unui comportament
Justificarea stereotipurilor organizaționale
Eliminarea unui stimul neplăcut din comportament
Acceptarea necondiționată a regulilor organizaționale
Susținerea culturii organizaționale prezente
Consolidarea negativă face referire la: (p.53)
Îndepărtarea unui stimul care induce un anumit comportament
Strategii ce susțin diversitatea organizațională
Aprecierea nepotismelor și favoritismelor în organizație
Criterii injuste de promovare
Abaterea de la valorile acceptate la nivel organizațional
Printre tipurile posibile de consolidări regăsim: (p.53)
Consolidarea pozitivă
Consolidarea negativă
Consolidarea neutră
Consolidarea adjectivă
Consolidarea propice
Printre consolidatorii frecvenți ai comportamentului organizațional se află: (p.54-55)
Beneficiile financiare
Promovările în structura organizațională
Feedback-ul
Timp liber
Sarcini incitante
Printre programele de consolidare parțială regăsim: (p.58)
Programe cu interval fix
Programe cu interval variabil
Programe cu interval complex
Programe standard de consolidare
Programe bazate pe proceduri
Printre programele de consolidare cu interval fix avem: (p.58)
Rapoarte de evaluarea lunară
Evaluarea anuală a performanțelor organizaționale
Evaluarea spontană a activității
Sedințe de feedback neprogramate
Rapoarte de evaluare lunară anonime
Printre programele de consolidare cu interval variabil amintim: (p.58)
Evaluare informală realizată atunci când situația o impune
Sedințe de feedback cu interval variabil
Evaluarea formală anuală
Verificare atingere obiective, realizată săptămânal
Rapoarte de evaluare lunară
Auto-consolidarea comportamentului organizațional implică: (p.62)
Imitarea comportamentelor dezirabile de la nivel organizațional
Respectarea procedurilor de lucru acceptate
Comportamente autoritariste din partea liderului
Acceptarea muncii în echipă ca efort comun
Justificarea comportamentelor deviante prin caracteristici de personalitate
Printre principiile care pot crește eficacitatea sancțiunilor organizaționale întâlnim: (p.64)
Raportarea sancțiunilor la gravitatea comportamentului nedorit
Sancțiunile intervin la scurt timp după identificarea abaterilor
Sancțiunile să vizeze doar comportamentele indezirabile
Folosirea unor sancțiuni aspre pentru mici abateri de la comportamentul așteptat
Sancționarea preventivă a posibilelor abateri comportamentale
În legătură cu dimensiunile personalității, extraversiunea înseamnă: (p.68-69)
Gradul de sociabilitate al individului
Gradul în care individul este timid și/sau retras
Înclinație pentru lucrurile extreme
Gradul în care lucrurile par mai serioase decât sunt
Felul în care apar condiționările culturale
În legătură cu dimensiunile personalității, stabilitatea emoțională face referire la: (p.68-69)
Nivelul de control emoțional al persoanei
Înclinația personală spre stabilitate și încredere
Înclinație psihologică pentru lucrurile exterioare
Judecarea emoțională a realității
Raportul dintre rațiune și afectivitate
În legătură cu dimensiunile personalității, gradul de agreare presupune: (p.68-69)
Măsura în care indivizii sunt reci și distanți
Măsura în care indivizii sunt prietenoși și abordabili
Măsura în care persoanele sunt deschise față de nou
Gradul în care indivizii sunt înclinați spre anxietate
Agrearea personalităților dificile cu care interacționăm
În legătură cu dimensiunile personalității, conștiinciozitatea implică:
Nivelul în care o persoană este responsabilă și perseverentă
Nivelul de participare în activități sociale
Modul tolerant și cooperativ în care se raportează la ceilalți
Nivelul de control emoțional al persoanei
Orientarea individului spre poziții sociale de prestigiu
Deschiderea la nou, ca dimensiune a personalității, se poate caracteriza prin:
Monotonie
Flexibilitate
Inovare
Independență
Timiditate
Comportamentul internaliștilor (locus of control) este determinat de:
Propria inițiativă
Acțiunile personale
Destin
Soartă
Divinitate
Comportamentul externaliștilor (locus of control) este determinat de:
Destin
Noroc
Accidente
Voința personală
Forțele proprii
Percepția este procesul prin care:
Ordonăm realitatea observată
Atribuim semnificații mediului social
Interpretăm contextul social în care ne aflăm
Conștientizarea sentimentelor noastre față de ceilalți
Fundamentăm obiectiv deciziile noastre
Percepția comportă următoarele elemente:
Context situațional
Observator
Țintă
Suplimentare perceptuală
Condiționare epistemică
Atunci când vorbim de percepție, observatorul poate fi condiționat de următoarele:
Experiența anterioară
Motivația
Emoțiile personale
Intuiția
Personalitatea
Tendința sistemului perceptual de a proteja observatorul se numește:
Apărare perceptuală
Apărare juridică
Protecția sinergică
Protecție vehementă
Barieră cognitivă
Modelul procesului perceptual al lui Bruner prespune:
Observatorul se întâlnește cu o situație nouă
Observatorul este atent la detalii și indicii informaționale
Observatorul este atent preocupat de context
Observatorul se bazează pe propria experiență
Observatorul se bazează pe propriul sistem de valori și credințe
La modul general, printre caracteristicile percepției ca proces, regăsim:
Selectivitatea
Stabilitatea
Consecvența
Predispoziția
Prejudecata
Printre predispozițiile perceptuale se încadrează:
Efectul de întâietate
Efectul de prospețime
Trăsăturile principale
Efectul de poziție
Efectul stării emoționale
Efectul de întâietate, ca predispoziție perceptuală, face referire la:
Folosirea indiciilor identificate la începutul raportului perceptual
Folosirea experienței personale a observatorului
Analiza obiectivă și sistematică a raportului perceptual
Tendința de a lua în considerare cele mai recente impresii asupra obiectului percepție
Întâietatea caracteristicilor fizice întru raport perceptual
Efectul de prospețime, ca predispoziție perceptuală, face referire la:
Tendința unui observator de a avea încredere în cei mai recenți indici
Tendința observatorul de a considera cu prioritate ultima impresie
Considerarea într-un raport perceptual a primei impresii
Tendința observatorului de a elimina indicii perceptuali negativi
Stabilirea apriorică a unei liste de indici de verificat
Încrederea în trăsăturile principale, ca predispoziție perceptuală, face referire la:
Tendința observatorului de a aprecia pe baza unor criterii subiectiv importante
Tendința observatorului de a-și crea impresii înaintea interacțiunii
Tendința observatorului de a evalua perceptual pe baza propriei experiențe profesionale
Credința că anumite persoane sunt mai bune decât altele
Trăsăturile de personalitate analizate atent la obiectul percepției
Teoriile personalității implicite presupun: (p.86)
Caracteristici de personalitate care se potrivesc împreună
Caracteristici de personalitate care sunt diametral opuse
Evaluarea implicită ca bună sau rea a unei persoane
Tendința de a influența părerea celorlalți pe baza propriilor opinii
Analiza obiectivă și sistematică a raportului perceptual
Proiecția, ca predispoziției perceptuală, înseamnă (p.86)
Atribuirea propriilor gânduri și sentimente celorlalți
Tendința de a proiecta acțiuni viitoare
Evaluarea după criterii obiecte a persoanei percepute
Renunțarea observatorului la propriile gânduri și sentimente
Validarea percepției prin proiecția în grup
Stereotipizarea presupune: (p.87)
Evaluarea oamenilor dintr-o categorie socială doar pe baza caracteristicilor generale
Atât aprecieri imprecise cât și evaluări corecte
Analiza obiectivă a realității și contextelor sociale
Procesul de categorizare sau etichetare a oamenilor pe baza informațiilor specifice
Luarea în considerare a variabilității categoriilor sociale
Atribuirea presupune: (p.89)
Asocierea de cauze
Asocierea de motivații
Asocierea de sentimente
Asocierea de convergențe
Asocierea de comportamente
Procesul prin care este explicat comportamentul actorului pe baza personalității sau intelectului acestuia se numește: (p.89)
Atribuire temperamentală
Atribuire comportamentală
Atribuirea personalității
Test de personalitate
Motivația temperamentală
Procesul prin care este explicat comportamentul actorului pe baza contextului situațional sau mediului extern acestuia se numește: (p.89)
Atribuire situațională
Atribuire temperamentală
Atribuire longitudinală
Atribuire permanentă
Atribuire veridică
Indicii de consecvență ai comportamentului reflectă: (p.89)
Stabilitate comportamentului în timp
Consecvența emoțiilor observatorului
Constanța comportamentului observatorului
Gradul de adaptare la situație
Rezistența la schimbare a comportamentului
Indicii de consens ai comportamentului presupun: (p.90)
Compararea comportamentului persoanei cu al altora
Compararea comportamentului persoanei cu comportamente anterioare
Compararea comportamentului cu un ideal comportamental
Consens în ceea ce privește partea emoțională și comportamentală
Consens al comportamentului în situații diferite
Tendința de a accentua explicațiile temperamentale în defavoarea celor situaționale este: (p.92)
Eroarea de atribuire fundamentală
Eroarea de atribuire simbolică
Eroare de comparare situațională
Eroare de atribuire temperamentală
Eroarea de atribuire situațională
În contextul procesului de atribuire, efectul actor-observator se referă la: (p.92)
Tendința actorilor și a observatorilor de a percepe diferit cauzele comportamentului actorului
Diferențele perceptuale dintre actori și observatori
Copierea, de către observator, a comportamentelor dezirabile manifestate de către actor
Înclinația actorilor de a cere observatorilor feedback cu privire la comportamentul lor
Influențarea reciprocă a actorilor și a observatorilor cu privire la comportamentul potrivit în contexte organizaționale
Înclinația spre autofavorizare se poate înțelege prin:(p.93)
Însușirea reușitelor
Neasumarea eșecurilor
Stimă de sine ridicată
Dorința de dezvoltare profesională
Lipsa egoismului
Varietatea angajaților dintr-o organizație în ceea ce privește caracteristicile lor demografice și culturale se referă la: (p.93)
Diversitatea forței de muncă
Diversitatea populației active
Pluralitatea strategiei de diversitate
Multiculturalitatea organizațională
Identitatea forței de muncă
Efectul de contrast în cadrul interviurilor de selecție face referire la:
Exagerarea diferențelor dintre candidați
Candidații anteriori influențează percepția asupra candidatului actual
Contaminarea percepției intervievatorului cu propriile sentimente
Compararea candidatului actual cu un candidat ideal
Contrastul dintre candidați pe baza diferențelor de gen
Printre erorile evaluatorului în legătură cu analiza performanțelor membrilor organizației regăsim:
Blândețea
Asprimea
Tendința de nivelare
Supraevaluarea
Concedierea
Erorile suplimentare ale evaluatorului performanțelor profesionale sunt:
Efectul de halo
Efectul la fel ca mine
Efectul binefăcătorului
Efectul tranzitiv
Efectul biasul de confirmare
În contextul evaluării performanțelor profesionale, blândețea evaluatorului poate presupune:
Tendința de a aprecia activitatea celor evaluați ca fiind în special bună
O modalitate a evaluatorului de a se apropia de subalterni
O slăbiciune de caracter a evaluatorului
Evaluarea indulgentă a celor neperformanți
Utilizarea unor standarde de evaluare scăzute
În contextul evaluării performantelor profesionale, tendința de nivelare face referire la:
Ideea de a include majoritatea celor evaluați în categorii de performanță de nivel mediu
Ideea de a-i ajuta pe cei din departamentul tău să ajungă la același nivel de performanță
Calitatea unui lider de a stratifica personalul organizațional pe anumite categorii
Tendința unui angajat de ajunge la un nivel mediul de performanță
Stabilirea unor reguli privind nivelarea manifestărilor comportamentale ale angajaților
Valorile sunt:
Tendințe generale de preferință și orientare emoțională
Principii sau idei fundamentale care ghidează alegerile și acțiunile noastre în viață
Preferințele individuale în funcție de situații specifice
Schimbări în funcție de contextul social
Obiective care se schimbă în mod constant
Diferența de putere în cadrul societății se referă la:
Gradul în care membrii societății acceptă o distribuție inegală a puterii
Absența distribuției puterii într-o societate
Absența totală a puterii într-o societate
Excluderea totală a unor membri ai societății de la accesul la putere
O abordare complet aleatoare și haotică în distribuirea puterii în societate
"Evitarea incertitudinii" în contextul cultural face referire la:
Măsura în care oamenii se simt inconfortabil în situații nesigure și ambigue
Plăcerea oamenilor în situații nesigure și ambigue
Absența totală a simțului de risc în fața situațiilor incerte.
Comportamente fixe și imuabile neinfluențate de context sau experiență
Lipsa de reguli și reglementări în culturile organizaționale
Societățile individualiste au ca și caracteristici următoarele:
Independența
Inițiativa individuală
Intimitatea
Conformitatea socială
Justiția socială
Societățile colectiviste au ca și caracteristici următoarele:
Interdependența indivizilor
Loialitatea față de grup
Individualismul
Inițiativa individuală
Autonomia personală
Atitudinea înseamnă:
Tendință emoțională relativ stabilă față de o situație sau categorie socială
Reacție emoțională imprevizibilă la diverse stimuli
Orientare emoțională generală, fără legătură cu obiecte specifice
Preferință largă care nu implică emoții specifice
Reacție emoțională aleatorie, fără o direcție specifică
Disonanța cognitivă înseamnă: (p.126)
Senzația de tensiune resimțită atunci când anumite cunoștințe sunt contradictorii
Un sentiment de confort și coerență între cunoștințele noastre.
O stare de relaxare în fața unor cunoștințe contradictorii.
Absența totală a tensiunii în fața unor cunoștințe noi
Ignorarea informațiilor deja cunoscute
Satisfacția în muncă face referire la: (p.128)
O colecție de atitudini pe care le au lucrătorii referitoare la munca lor.
O măsură obiectivă a performanței individuale într-un loc de muncă
Aspectele exclusiv materiale, cum ar fi salariul și beneficiile, și nu include aspectele emoționale
O trăsătură inerentă a individului și nu este influențată de condițiile și mediul de lucru
Colecție de emoții și sentimente negative referitoare la colegi și supervizori
Conform teoriei discrepanței, satisfacția în muncă este determinată de: (p. 130)
Discrepanța dintre rezultatele dorite ale muncii și percepția asupra rezultatelor obținute
Doar de rezultatele percepției individuale asupra acestora
Exclusiv discrepanța dintre rezultatele dorite de organizație și rezultatele percepute
Exclusiv de salariu și beneficiile materiale, ignorând astfel aspectele legate de realizare personală
Exclusiv de factori externi, cum ar fi mediul de lucru sau relațiile colegiale
Corectitudinea distributivă... (p. 131)
Apare atunci când oamenii primesc ceea ce ei consideră că merită ca rezultat al muncii lor
Corectitudinea sistemului de recompense de la nivelul organizației
Oamenii primesc întotdeauna mai mult decât merită ca rezultat al muncii lor
Nu are legătură cu percepția oamenilor cu privire la ceea ce merită ca rezultat al muncii lor
Este determinată exclusiv de factori externi, cum ar fi preferințele arbitrare ale superiorilor.
Teoria echității susține că satisfacția în muncă este determinată de: (p. 131)
Comparația dintre rezultatele individuale și cele ale altor persoane sau grupuri
Rezultatele individuale în comparație cu rezultatele definite organizațional
Coerența și echitatea culturii organizaționale
Nivelul ierarhic al unei persoane în organizație
Relațiile interumane de la nivel organizațional
Comportamentul civic organizațional este un comportament: (p. 139)
Informal
Voluntar
Dezirabil
Obligatoriu
Formal
Motivația înseamnă: (p.150)
Gradul efortului pentru atingerea unui scop
Orientarea efortului motivațional în absența obiectivelor
Ambiția individuală de a învăța constant
Inteligența specifică de a atinge succesul
Motivele de a practica comportamente dezirabile
Atunci când vorbim de motivație avem în vedere: (p.150-151)
Efortul
Perseverența
Direcția
Obiectivele
Erudiția
Motivația poate fi: (p.152)
Intrinsecă
Extrinsecă
Socială
Impusă
Dobândită
Motivația intrinsecă provine din: (p.152)
Resursele interne ale individului
Relația dintre individ și obiectul motivației
Raportul de forță dintre angajat și superior
Regulamentul organizației
Compensațiile și beneficiile primite
Motivația extrinsecă face referire la: (p.152)
Motivația ce provine din exteriorul individului
Motivația aplicată individului de către ceilalți
Motivația care provine dintr-o dorință interioară
Motivația de a face ceea ce îți place
Procesele cognitive de cunoaștere
Printre motivatorii extrinseci putem regăsi: (p.152)
Salariul
Bullying-ul
Supravegherea
Satisfacția personală
Hobby-uri
În context organizațional performanța individuală explică: (p.152)
Măsura în care individul contribuie la atingerea obiectivelor organizaționale
Modul în care este respectat programul organizațional
Variația elementelor de natură motivațională extrinsecă
Viteza cu care un angajat își îndeplinește sarcinile
Măsura în care individul se automotivează constant
Printre factorii ce contribuie la performața individuală, regăsim: (p.153)
Cantitatea de efort
Înțelegerea sarcinii
Comportament extrinsec
Socializare primară
Judecată socială
Teoriile motivație bazate pe nevoi fac referire la: (p.153)
Ceea ce motivează indivizii în cadrul organizației
Formele primare de interacțiune socială
Incluziunea socială în cadrul companie
Analiza performanței individuale
Valorile și obiceiurile culturale organizaționale
Teoriile motivației bazate pe proces explică:(p.153)
Cum factorii motivaționali influențează comportamentul organizațional
Comportamentele deviante din cadrul organizației
Performanța individuală se leagă de meritocrație
Evidențele comportamentale ale angajaților
Rutinele și procesele în muncă
La baza piramidei motivaționale a lui Maslow avem: (pp. 153-154)
Nevoi fiziologice
Nevoi de siguranță
Nevoi de autoîmplinire
Nevoi juste
Nevoi convergente
Din perspectiva piramidei lui Maslow, nevoile de apartenență includ: (pp. 153-154)
Dragoste
Afecțiune
Prietenie
Bani
Stabilitate
Teoria motivațională ERD (Alderfer) presupune:
Existența a trei nivele de nevoi ierarhizate
Existența a cinci nivele de nevoi
Lista nevoilor de bază utile
Analiza motivațională perpetuă
Claritatea scopurilor organizaționale
Nivelele teoriei motivaționale ERD (Alderfer) sunt:
Existență
Relații
Dezvoltare
Valori
Siguranță
Teoria necesităților a lui McClelland vizează următoarele tipuri de nevoi: (p.156)
Realizare
Afiliere
Putere
Combinații
Native
Din perspectiva lui McClelland, persoanele cu nevoi mari de realizare sunt preocupate de: (p.156)
Realizarea de sarcini provocatoare
Obținerea de feedback asupra activității
Asumarea de responsabilități
Realizarea materială imediată
Influențarea pozitivă a colectivului de muncă
Din perspectiva lui McClelland, persoanele cu nevoi mari de afiliere sunt preocupate de: (p.157)
Stabilirea relațiilor personale în organizație
Evitarea conflictelor
Consolidarea relației cu șeful direct
Competiția acerbă pentru a avansa
Depășirea propriilor recorduri
Nevoia mare de putere (McClelland) este satisfăcută prin: (p.157)
Dorința de a-i influența pe ceilalți
Obținerea atenției în cadrul grupului
Delăsare și implicarea slabă la nivel organizațional
Păstrarea intactă a rețelelor sociale
Perspectivă fatalistă asupra lumii
Motivația (din perspectiva teoriei așteptărilor) este determinată de: (p.159)
Rezultatele așteptate
Piramida nevoilor
Vizualizarea succesului
Presiunea grupului
Contextul cultural
Teoria echității explică motivația prin: (p.164)
Compararea propriilor eforturi și recompense cu ale celorlalți
Numărul echitabil al sarcinilor primite
Diversitatea grupului de muncă
Mobilitatea orizontală organizațională
Compararea exclusivă a salariului personal cu al celorlalți
Tehnicile care contribuie la îmbunătățirea procesului decizional sunt (p. 377- 380):
Tehnica de brainstorming
Tehnica de grup nominal
Tehnica Delphi
Tehnica pătratelor decizionale
Tehnica New Delhi
