wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Întrebări comorg

Total questions: 90

Worksheet time: 1hrs 8mins

Name
Class
Date
1.

Organizațiile sunt: (p.4)

a)

Invenții sociale

b)

Structuri care necesită efort de grup

c)

Entități bazate pe scopuri comune

d)

Structuri formate natural

e)

Structuri în are primează scopurile individuale

2.

Printre scopurile organizaționale se pot enumera: (p.4)

a)

Supraviețuirea organizațională

b)

Adaptarea la schimbare

c)

Dezvoltarea resurselor umane

d)

Creare unui cadrul de promovare ierarhică

e)

Stabilirea de proceduri și metodologii de lucru

3.

Comportamentul organizațional studiază: (p.6)

a)

Atitudinile membrilor organizației

b)

Comportamentele indivizilor din cadrul organizației

c)

Resursele materiale existente în organizație

d)

Fluxurile de producție și gestiune

e)

Întocmirea regulamentelor interne

4.

Referitor la proiectarea posturilor, managementul științific (F. Taylor) presupune: (p.11)

a)

Elaborarea de instrucțiuni scrise, clare

b)

Definirea procedurilor de lucru

c)

Standardizarea activităților pentru obținerea performanței

d)

Negocierea structurii postului

e)

Rotirea personalului în posturile organizației

5.

În viziunea lui Max Weber, birocrația are următoarele caracteristici: (p.11)

a)

Centralizarea puterii

b)

Specializare strictă a membrilor organizației

c)

Set de reguli, proceduri și reglementări

d)

Nepotism și favoritism

e)

Descentralizarea puterii în organizație

6.

Mișcarea relațiilor umane implică: (p.12)

a)

Stiluri manageriale mai participative

b)

Orientarea managementului spre nevoile angajaților

c)

Birocratizarea structurii organizaționale

d)

Management centralizat și eficient

e)

Dependența de autoritate formală

7.

Abordarea contextuală în management presupune: (p.13)

a)

Existența mai multor căi corecte de a conduce

b)

Stilul de conducere depinde de context

c)

Stilul de conducere depinde de creșterea performanței

d)

Relații sociale organizaționale informale

e)

O direcție clară, unică de a formula obiective organizaționale

8.

Rolurile manageriale după Mintzberg sunt: (p.14)

a)

Informaționale

b)

Interpersonale

c)

Decizionale

d)

Conflictuale

e)

Sociale

9.

Activitățile manageriale implică, de cele mai multe ori: (p.15)

a)

Comunicare rutinieră în cadrul organizației

b)

Planificarea, luarea deciziilor și controlul activităților curente

c)

Interacțiuni cu actori din mediul extern organizației

d)

Activități asociate resurselor umane din organizației

e)

Gestionarea resurselor economice și financiare ale organizației

10.

În context managerial intuiția se bazează pe: (p.18)

a)

Experiența profesională anterioară

b)

Educația sistematică

c)

Relații sociale formale

d)

Relații sociale informale

e)

Specializarea profesională inițială

11.

Managementul calității totale (TQM) face referire la: (p.21)

a)

Îmbunătățirea continuă a calității produselor/serviciilor oferite

b)

Preocupare pentru dezvoltarea patrimoniului organizației

c)

Creșterea costurilor de producție la nivel organizațional

d)

Stabilirea de obiective pe termen mediu și lung

e)

Procesele de recrutare internă și externă din organizație

12.

Învățarea este: (p.52)

a)

Un proces relativ permanent de acumulare de comportamente

b)

O urmare a experienței individuale sau sociale

c)

Un proces de reținere mecanică a informațiilor

d)

Acumularea nediferențiată de comportamente dezirabile

e)

Însușirea unor caracteristici de personalitate

13.

Tipologia lui Skinner cu privire la învățare include: (p.52)

a)

Învățarea socială

b)

Învățarea operantă

c)

Învățarea mecanică

d)

Învățarea aleatorie

e)

Învățarea individuală

14.

Consolidarea comportamentelor organizaționale presupune: (p.52)

a)

Creșterea frecvenței comportamentelor dezirabile

b)

Întărirea comportamentelor acceptate

c)

Accentuarea diferențelor comportamentale

d)

Diversificarea atribuțiilor organizaționale

e)

Limitarea influenței mediului extern organizației

15.

Consolidarea pozitivă face referire la: (p.53)

a)

Aplicare unui stimul care crește probabilitate realizării unui comportament

b)

Justificarea stereotipurilor organizaționale

c)

Eliminarea unui stimul neplăcut din comportament

d)

Acceptarea necondiționată a regulilor organizaționale

e)

Susținerea culturii organizaționale prezente

16.

Consolidarea negativă face referire la: (p.53)

a)

Îndepărtarea unui stimul care induce un anumit comportament

b)

Strategii ce susțin diversitatea organizațională

c)

Aprecierea nepotismelor și favoritismelor în organizație

d)

Criterii injuste de promovare

e)

Abaterea de la valorile acceptate la nivel organizațional

17.

Printre tipurile posibile de consolidări regăsim: (p.53)

a)

Consolidarea pozitivă

b)

Consolidarea negativă

c)

Consolidarea neutră

d)

Consolidarea adjectivă

e)

Consolidarea propice

18.

Printre consolidatorii frecvenți ai comportamentului organizațional se află: (p.54-55)

a)

Beneficiile financiare

b)

Promovările în structura organizațională

c)

Feedback-ul

d)

Timp liber

e)

Sarcini incitante

19.

Printre programele de consolidare parțială regăsim: (p.58)

a)

Programe cu interval fix

b)

Programe cu interval variabil

c)

Programe cu interval complex

d)

Programe standard de consolidare

e)

Programe bazate pe proceduri

20.

Printre programele de consolidare cu interval fix avem: (p.58)

a)

Rapoarte de evaluarea lunară

b)

Evaluarea anuală a performanțelor organizaționale

c)

Evaluarea spontană a activității

d)

Sedințe de feedback neprogramate

e)

Rapoarte de evaluare lunară anonime

21.

Printre programele de consolidare cu interval variabil amintim: (p.58)

a)

Evaluare informală realizată atunci când situația o impune

b)

Sedințe de feedback cu interval variabil

c)

Evaluarea formală anuală

d)

Verificare atingere obiective, realizată săptămânal

e)

Rapoarte de evaluare lunară

22.

Auto-consolidarea comportamentului organizațional implică: (p.62)

a)

Imitarea comportamentelor dezirabile de la nivel organizațional

b)

Respectarea procedurilor de lucru acceptate

c)

Comportamente autoritariste din partea liderului

d)

Acceptarea muncii în echipă ca efort comun

e)

Justificarea comportamentelor deviante prin caracteristici de personalitate

23.

Printre principiile care pot crește eficacitatea sancțiunilor organizaționale întâlnim: (p.64)

a)

Raportarea sancțiunilor la gravitatea comportamentului nedorit

b)

Sancțiunile intervin la scurt timp după identificarea abaterilor

c)

Sancțiunile să vizeze doar comportamentele indezirabile

d)

Folosirea unor sancțiuni aspre pentru mici abateri de la comportamentul așteptat

e)

Sancționarea preventivă a posibilelor abateri comportamentale

24.

În legătură cu dimensiunile personalității, extraversiunea înseamnă: (p.68-69)

a)

Gradul de sociabilitate al individului

b)

Gradul în care individul este timid și/sau retras

c)

Înclinație pentru lucrurile extreme

d)

Gradul în care lucrurile par mai serioase decât sunt

e)

Felul în care apar condiționările culturale

25.

În legătură cu dimensiunile personalității, stabilitatea emoțională face referire la: (p.68-69)

a)

Nivelul de control emoțional al persoanei

b)

Înclinația personală spre stabilitate și încredere

c)

Înclinație psihologică pentru lucrurile exterioare

d)

Judecarea emoțională a realității

e)

Raportul dintre rațiune și afectivitate

26.

În legătură cu dimensiunile personalității, gradul de agreare presupune: (p.68-69)

a)

Măsura în care indivizii sunt reci și distanți

b)

Măsura în care indivizii sunt prietenoși și abordabili

c)

Măsura în care persoanele sunt deschise față de nou

d)

Gradul în care indivizii sunt înclinați spre anxietate

e)

Agrearea personalităților dificile cu care interacționăm

27.

În legătură cu dimensiunile personalității, conștiinciozitatea implică:

a)

Nivelul în care o persoană este responsabilă și perseverentă

b)

Nivelul de participare în activități sociale

c)

Modul tolerant și cooperativ în care se raportează la ceilalți

d)

Nivelul de control emoțional al persoanei

e)

Orientarea individului spre poziții sociale de prestigiu

28.

Deschiderea la nou, ca dimensiune a personalității, se poate caracteriza prin:

a)

Monotonie

b)

Flexibilitate

c)

Inovare

d)

Independență

e)

Timiditate

29.

Comportamentul internaliștilor (locus of control) este determinat de:

a)

Propria inițiativă

b)

Acțiunile personale

c)

Destin

d)

Soartă

e)

Divinitate

30.

Comportamentul externaliștilor (locus of control) este determinat de:

a)

Destin

b)

Noroc

c)

Accidente

d)

Voința personală

e)

Forțele proprii

31.

Percepția este procesul prin care:

a)

Ordonăm realitatea observată

b)

Atribuim semnificații mediului social

c)

Interpretăm contextul social în care ne aflăm

d)

Conștientizarea sentimentelor noastre față de ceilalți

e)

Fundamentăm obiectiv deciziile noastre

32.

Percepția comportă următoarele elemente:

a)

Context situațional

b)

Observator

c)

Țintă

d)

Suplimentare perceptuală

e)

Condiționare epistemică

33.

Atunci când vorbim de percepție, observatorul poate fi condiționat de următoarele:

a)

Experiența anterioară

b)

Motivația

c)

Emoțiile personale

d)

Intuiția

e)

Personalitatea

34.

Tendința sistemului perceptual de a proteja observatorul se numește:

a)

Apărare perceptuală

b)

Apărare juridică

c)

Protecția sinergică

d)

Protecție vehementă

e)

Barieră cognitivă

35.

Modelul procesului perceptual al lui Bruner prespune:

a)

Observatorul se întâlnește cu o situație nouă

b)

Observatorul este atent la detalii și indicii informaționale

c)

Observatorul este atent preocupat de context

d)

Observatorul se bazează pe propria experiență

e)

Observatorul se bazează pe propriul sistem de valori și credințe

36.

La modul general, printre caracteristicile percepției ca proces, regăsim:

a)

Selectivitatea

b)

Stabilitatea

c)

Consecvența

d)

Predispoziția

e)

Prejudecata

37.

Printre predispozițiile perceptuale se încadrează:

a)

Efectul de întâietate

b)

Efectul de prospețime

c)

Trăsăturile principale

d)

Efectul de poziție

e)

Efectul stării emoționale

38.

Efectul de întâietate, ca predispoziție perceptuală, face referire la:

a)

Folosirea indiciilor identificate la începutul raportului perceptual

b)

Folosirea experienței personale a observatorului

c)

Analiza obiectivă și sistematică a raportului perceptual

d)

Tendința de a lua în considerare cele mai recente impresii asupra obiectului percepție

e)

Întâietatea caracteristicilor fizice întru raport perceptual

39.

Efectul de prospețime, ca predispoziție perceptuală, face referire la:

a)

Tendința unui observator de a avea încredere în cei mai recenți indici

b)

Tendința observatorul de a considera cu prioritate ultima impresie

c)

Considerarea într-un raport perceptual a primei impresii

d)

Tendința observatorului de a elimina indicii perceptuali negativi

e)

Stabilirea apriorică a unei liste de indici de verificat

40.

Încrederea în trăsăturile principale, ca predispoziție perceptuală, face referire la:

a)

Tendința observatorului de a aprecia pe baza unor criterii subiectiv importante

b)

Tendința observatorului de a-și crea impresii înaintea interacțiunii

c)

Tendința observatorului de a evalua perceptual pe baza propriei experiențe profesionale

d)

Credința că anumite persoane sunt mai bune decât altele

e)

Trăsăturile de personalitate analizate atent la obiectul percepției

41.

Teoriile personalității implicite presupun: (p.86)

a)

Caracteristici de personalitate care se potrivesc împreună

b)

Caracteristici de personalitate care sunt diametral opuse

c)

Evaluarea implicită ca bună sau rea a unei persoane

d)

Tendința de a influența părerea celorlalți pe baza propriilor opinii

e)

Analiza obiectivă și sistematică a raportului perceptual

42.

Proiecția, ca predispoziției perceptuală, înseamnă (p.86)

a)

Atribuirea propriilor gânduri și sentimente celorlalți

b)

Tendința de a proiecta acțiuni viitoare

c)

Evaluarea după criterii obiecte a persoanei percepute

d)

Renunțarea observatorului la propriile gânduri și sentimente

e)

Validarea percepției prin proiecția în grup

43.

Stereotipizarea presupune: (p.87)

a)

Evaluarea oamenilor dintr-o categorie socială doar pe baza caracteristicilor generale

b)

Atât aprecieri imprecise cât și evaluări corecte

c)

Analiza obiectivă a realității și contextelor sociale

d)

Procesul de categorizare sau etichetare a oamenilor pe baza informațiilor specifice

e)

Luarea în considerare a variabilității categoriilor sociale

44.

Atribuirea presupune: (p.89)

a)

Asocierea de cauze

b)

Asocierea de motivații

c)

Asocierea de sentimente

d)

Asocierea de convergențe

e)

Asocierea de comportamente

45.

Procesul prin care este explicat comportamentul actorului pe baza personalității sau intelectului acestuia se numește: (p.89)

a)

Atribuire temperamentală

b)

Atribuire comportamentală

c)

Atribuirea personalității

d)

Test de personalitate

e)

Motivația temperamentală

46.

Procesul prin care este explicat comportamentul actorului pe baza contextului situațional sau mediului extern acestuia se numește: (p.89)

a)

Atribuire situațională

b)

Atribuire temperamentală

c)

Atribuire longitudinală

d)

Atribuire permanentă

e)

Atribuire veridică

47.

Indicii de consecvență ai comportamentului reflectă: (p.89)

a)

Stabilitate comportamentului în timp

b)

Consecvența emoțiilor observatorului

c)

Constanța comportamentului observatorului

d)

Gradul de adaptare la situație

e)

Rezistența la schimbare a comportamentului

48.

Indicii de consens ai comportamentului presupun: (p.90)

a)

Compararea comportamentului persoanei cu al altora

b)

Compararea comportamentului persoanei cu comportamente anterioare

c)

Compararea comportamentului cu un ideal comportamental

d)

Consens în ceea ce privește partea emoțională și comportamentală

e)

Consens al comportamentului în situații diferite

49.

Tendința de a accentua explicațiile temperamentale în defavoarea celor situaționale este: (p.92)

a)

Eroarea de atribuire fundamentală

b)

Eroarea de atribuire simbolică

c)

Eroare de comparare situațională

d)

Eroare de atribuire temperamentală

e)

Eroarea de atribuire situațională

50.

În contextul procesului de atribuire, efectul actor-observator se referă la: (p.92)

a)

Tendința actorilor și a observatorilor de a percepe diferit cauzele comportamentului actorului

b)

Diferențele perceptuale dintre actori și observatori

c)

Copierea, de către observator, a comportamentelor dezirabile manifestate de către actor

d)

Înclinația actorilor de a cere observatorilor feedback cu privire la comportamentul lor

e)

Influențarea reciprocă a actorilor și a observatorilor cu privire la comportamentul potrivit în contexte organizaționale

51.

Înclinația spre autofavorizare se poate înțelege prin:(p.93)

a)

Însușirea reușitelor

b)

Neasumarea eșecurilor

c)

Stimă de sine ridicată

d)

Dorința de dezvoltare profesională

e)

Lipsa egoismului

52.

Varietatea angajaților dintr-o organizație în ceea ce privește caracteristicile lor demografice și culturale se referă la: (p.93)

a)

Diversitatea forței de muncă

b)

Diversitatea populației active

c)

Pluralitatea strategiei de diversitate

d)

Multiculturalitatea organizațională

e)

Identitatea forței de muncă

53.

Efectul de contrast în cadrul interviurilor de selecție face referire la:

a)

Exagerarea diferențelor dintre candidați

b)

Candidații anteriori influențează percepția asupra candidatului actual

c)

Contaminarea percepției intervievatorului cu propriile sentimente

d)

Compararea candidatului actual cu un candidat ideal

e)

Contrastul dintre candidați pe baza diferențelor de gen

54.

Printre erorile evaluatorului în legătură cu analiza performanțelor membrilor organizației regăsim:

a)

Blândețea

b)

Asprimea

c)

Tendința de nivelare

d)

Supraevaluarea

e)

Concedierea

55.

Erorile suplimentare ale evaluatorului performanțelor profesionale sunt:

a)

Efectul de halo

b)

Efectul la fel ca mine

c)

Efectul binefăcătorului

d)

Efectul tranzitiv

e)

Efectul biasul de confirmare

56.

În contextul evaluării performanțelor profesionale, blândețea evaluatorului poate presupune:

a)

Tendința de a aprecia activitatea celor evaluați ca fiind în special bună

b)

O modalitate a evaluatorului de a se apropia de subalterni

c)

O slăbiciune de caracter a evaluatorului

d)

Evaluarea indulgentă a celor neperformanți

e)

Utilizarea unor standarde de evaluare scăzute

57.

În contextul evaluării performantelor profesionale, tendința de nivelare face referire la:

a)

Ideea de a include majoritatea celor evaluați în categorii de performanță de nivel mediu

b)

Ideea de a-i ajuta pe cei din departamentul tău să ajungă la același nivel de performanță

c)

Calitatea unui lider de a stratifica personalul organizațional pe anumite categorii

d)

Tendința unui angajat de ajunge la un nivel mediul de performanță

e)

Stabilirea unor reguli privind nivelarea manifestărilor comportamentale ale angajaților

58.

Valorile sunt:

a)

Tendințe generale de preferință și orientare emoțională

b)

Principii sau idei fundamentale care ghidează alegerile și acțiunile noastre în viață

c)

Preferințele individuale în funcție de situații specifice

d)

Schimbări în funcție de contextul social

e)

Obiective care se schimbă în mod constant

59.

Diferența de putere în cadrul societății se referă la:

a)

Gradul în care membrii societății acceptă o distribuție inegală a puterii

b)

Absența distribuției puterii într-o societate

c)

Absența totală a puterii într-o societate

d)

Excluderea totală a unor membri ai societății de la accesul la putere

e)

O abordare complet aleatoare și haotică în distribuirea puterii în societate

60.

"Evitarea incertitudinii" în contextul cultural face referire la:

a)

Măsura în care oamenii se simt inconfortabil în situații nesigure și ambigue

b)

Plăcerea oamenilor în situații nesigure și ambigue

c)

Absența totală a simțului de risc în fața situațiilor incerte.

d)

Comportamente fixe și imuabile neinfluențate de context sau experiență

e)

Lipsa de reguli și reglementări în culturile organizaționale

61.

Societățile individualiste au ca și caracteristici următoarele:

a)

Independența

b)

Inițiativa individuală

c)

Intimitatea

d)

Conformitatea socială

e)

Justiția socială

62.

Societățile colectiviste au ca și caracteristici următoarele:

a)

Interdependența indivizilor

b)

Loialitatea față de grup

c)

Individualismul

d)

Inițiativa individuală

e)

Autonomia personală

63.

Atitudinea înseamnă:

a)

Tendință emoțională relativ stabilă față de o situație sau categorie socială

b)

Reacție emoțională imprevizibilă la diverse stimuli

c)

Orientare emoțională generală, fără legătură cu obiecte specifice

d)

Preferință largă care nu implică emoții specifice

e)

Reacție emoțională aleatorie, fără o direcție specifică

64.

Disonanța cognitivă înseamnă: (p.126)

a)

Senzația de tensiune resimțită atunci când anumite cunoștințe sunt contradictorii

b)

Un sentiment de confort și coerență între cunoștințele noastre.

c)

O stare de relaxare în fața unor cunoștințe contradictorii.

d)

Absența totală a tensiunii în fața unor cunoștințe noi

e)

Ignorarea informațiilor deja cunoscute

65.

Satisfacția în muncă face referire la: (p.128)

a)

O colecție de atitudini pe care le au lucrătorii referitoare la munca lor.

b)

O măsură obiectivă a performanței individuale într-un loc de muncă

c)

Aspectele exclusiv materiale, cum ar fi salariul și beneficiile, și nu include aspectele emoționale

d)

O trăsătură inerentă a individului și nu este influențată de condițiile și mediul de lucru

e)

Colecție de emoții și sentimente negative referitoare la colegi și supervizori

66.

Conform teoriei discrepanței, satisfacția în muncă este determinată de: (p. 130)

a)

Discrepanța dintre rezultatele dorite ale muncii și percepția asupra rezultatelor obținute

b)

Doar de rezultatele percepției individuale asupra acestora

c)

Exclusiv discrepanța dintre rezultatele dorite de organizație și rezultatele percepute

d)

Exclusiv de salariu și beneficiile materiale, ignorând astfel aspectele legate de realizare personală

e)

Exclusiv de factori externi, cum ar fi mediul de lucru sau relațiile colegiale

67.

Corectitudinea distributivă... (p. 131)

a)

Apare atunci când oamenii primesc ceea ce ei consideră că merită ca rezultat al muncii lor

b)

Corectitudinea sistemului de recompense de la nivelul organizației

c)

Oamenii primesc întotdeauna mai mult decât merită ca rezultat al muncii lor

d)

Nu are legătură cu percepția oamenilor cu privire la ceea ce merită ca rezultat al muncii lor

e)

Este determinată exclusiv de factori externi, cum ar fi preferințele arbitrare ale superiorilor.

68.

Teoria echității susține că satisfacția în muncă este determinată de: (p. 131)

a)

Comparația dintre rezultatele individuale și cele ale altor persoane sau grupuri

b)

Rezultatele individuale în comparație cu rezultatele definite organizațional

c)

Coerența și echitatea culturii organizaționale

d)

Nivelul ierarhic al unei persoane în organizație

e)

Relațiile interumane de la nivel organizațional

69.

Comportamentul civic organizațional este un comportament: (p. 139)

a)

Informal

b)

Voluntar

c)

Dezirabil

d)

Obligatoriu

e)

Formal

70.

Motivația înseamnă: (p.150)

a)

Gradul efortului pentru atingerea unui scop

b)

Orientarea efortului motivațional în absența obiectivelor

c)

Ambiția individuală de a învăța constant

d)

Inteligența specifică de a atinge succesul

e)

Motivele de a practica comportamente dezirabile

71.

Atunci când vorbim de motivație avem în vedere: (p.150-151)

a)

Efortul

b)

Perseverența

c)

Direcția

d)

Obiectivele

e)

Erudiția

72.

Motivația poate fi: (p.152)

a)

Intrinsecă

b)

Extrinsecă

c)

Socială

d)

Impusă

e)

Dobândită

73.

Motivația intrinsecă provine din: (p.152)

a)

Resursele interne ale individului

b)

Relația dintre individ și obiectul motivației

c)

Raportul de forță dintre angajat și superior

d)

Regulamentul organizației

e)

Compensațiile și beneficiile primite

74.

Motivația extrinsecă face referire la: (p.152)

a)

Motivația ce provine din exteriorul individului

b)

Motivația aplicată individului de către ceilalți

c)

Motivația care provine dintr-o dorință interioară

d)

Motivația de a face ceea ce îți place

e)

Procesele cognitive de cunoaștere

75.

Printre motivatorii extrinseci putem regăsi: (p.152)

a)

Salariul

b)

Bullying-ul

c)

Supravegherea

d)

Satisfacția personală

e)

Hobby-uri

76.

În context organizațional performanța individuală explică: (p.152)

a)

Măsura în care individul contribuie la atingerea obiectivelor organizaționale

b)

Modul în care este respectat programul organizațional

c)

Variația elementelor de natură motivațională extrinsecă

d)

Viteza cu care un angajat își îndeplinește sarcinile

e)

Măsura în care individul se automotivează constant

77.

Printre factorii ce contribuie la performața individuală, regăsim: (p.153)

a)

Cantitatea de efort

b)

Înțelegerea sarcinii

c)

Comportament extrinsec

d)

Socializare primară

e)

Judecată socială

78.

Teoriile motivație bazate pe nevoi fac referire la: (p.153)

a)

Ceea ce motivează indivizii în cadrul organizației

b)

Formele primare de interacțiune socială

c)

Incluziunea socială în cadrul companie

d)

Analiza performanței individuale

e)

Valorile și obiceiurile culturale organizaționale

79.

Teoriile motivației bazate pe proces explică:(p.153)

a)

Cum factorii motivaționali influențează comportamentul organizațional

b)

Comportamentele deviante din cadrul organizației

c)

Performanța individuală se leagă de meritocrație

d)

Evidențele comportamentale ale angajaților

e)

Rutinele și procesele în muncă

80.

La baza piramidei motivaționale a lui Maslow avem: (pp. 153-154)

a)

Nevoi fiziologice

b)

Nevoi de siguranță

c)

Nevoi de autoîmplinire

d)

Nevoi juste

e)

Nevoi convergente

81.

Din perspectiva piramidei lui Maslow, nevoile de apartenență includ: (pp. 153-154)

a)

Dragoste

b)

Afecțiune

c)

Prietenie

d)

Bani

e)

Stabilitate

82.

Teoria motivațională ERD (Alderfer) presupune:

a)

Existența a trei nivele de nevoi ierarhizate

b)

Existența a cinci nivele de nevoi

c)

Lista nevoilor de bază utile

d)

Analiza motivațională perpetuă

e)

Claritatea scopurilor organizaționale

83.

Nivelele teoriei motivaționale ERD (Alderfer) sunt:

a)

Existență

b)

Relații

c)

Dezvoltare

d)

Valori

e)

Siguranță

84.

Teoria necesităților a lui McClelland vizează următoarele tipuri de nevoi: (p.156)

a)

Realizare

b)

Afiliere

c)

Putere

d)

Combinații

e)

Native

85.

Din perspectiva lui McClelland, persoanele cu nevoi mari de realizare sunt preocupate de: (p.156)

a)

Realizarea de sarcini provocatoare

b)

Obținerea de feedback asupra activității

c)

Asumarea de responsabilități

d)

Realizarea materială imediată

e)

Influențarea pozitivă a colectivului de muncă

86.

Din perspectiva lui McClelland, persoanele cu nevoi mari de afiliere sunt preocupate de: (p.157)

a)

Stabilirea relațiilor personale în organizație

b)

Evitarea conflictelor

c)

Consolidarea relației cu șeful direct

d)

Competiția acerbă pentru a avansa

e)

Depășirea propriilor recorduri

87.

Nevoia mare de putere (McClelland) este satisfăcută prin: (p.157)

a)

Dorința de a-i influența pe ceilalți

b)

Obținerea atenției în cadrul grupului

c)

Delăsare și implicarea slabă la nivel organizațional

d)

Păstrarea intactă a rețelelor sociale

e)

Perspectivă fatalistă asupra lumii

88.

Motivația (din perspectiva teoriei așteptărilor) este determinată de: (p.159)

a)

Rezultatele așteptate

b)

Piramida nevoilor

c)

Vizualizarea succesului

d)

Presiunea grupului

e)

Contextul cultural

89.

Teoria echității explică motivația prin: (p.164)

a)

Compararea propriilor eforturi și recompense cu ale celorlalți

b)

Numărul echitabil al sarcinilor primite

c)

Diversitatea grupului de muncă

d)

Mobilitatea orizontală organizațională

e)

Compararea exclusivă a salariului personal cu al celorlalți

90.

Tehnicile care contribuie la îmbunătățirea procesului decizional sunt (p. 377- 380):

a)

Tehnica de brainstorming

b)

Tehnica de grup nominal

c)

Tehnica Delphi

d)

Tehnica pătratelor decizionale

e)

Tehnica New Delhi

Similar Resources on Wayground

FBK02

90 questions

FBK02

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Preguntas sobre Dibujo Técnico

90 questions

Preguntas sobre Dibujo Técnico

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Ice Breaking

88 questions

Ice Breaking

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Renesans - epoka

90 questions

Renesans - epoka

quiz

Worksheet

•

Professional Development

ch 6 med

92 questions

ch 6 med

quiz

Worksheet

•

Professional Development

TRYOUT UJIAN AHLI PENGADAAN BARANG/JASA PEMERINTAH TINGKAT D

90 questions

TRYOUT UJIAN AHLI PENGADAAN BARANG/JASA PEMERINTAH TINGKAT D

quiz

Worksheet

•

Professional Development

BE/Mod2/Semiconductors/16.08.2021

91 questions

BE/Mod2/Semiconductors/16.08.2021

quiz

Worksheet

•

Professional Development

General Safety Quiz

85 questions

General Safety Quiz

quiz

Worksheet

•

Professional Development