wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Întrebări despre Meto

Total questions: 53

Worksheet time: 40mins

Name
Class
Date
1.

După Aristotel științele se clasifică astfel:

a)

științe economice

b)

științe practice

c)

științe juridice

d)

științe teoretice

e)

științe tehnice

2.

H. Spencer propune o clasificare a științelor ce ar cuprinde:

a)

științe matematice

b)

științe abstract-concrete

c)

științe umaniste

d)

științe concrete

e)

științe abstracte

3.

Pentru a fi considerat știință, un domeniu al cunoașterii ar trebui să întrunescă câteva condiții. Din lista de mai jos menționați care sunt acestea.

a)

Să dezvolte un sistem pedagogic de învățare-cunoaștere

b)

Obiect de studiu propriu

c)

Limbajul științific să nu se depărteze mult de limbajul comun

d)

Utilitate practică

e)

Să dezvolte manuale și cărți de specialitate

4.

Cunoașterea obiectelor lumii fizice se realizează prin actul:

a)

Limbaj

b)

Observație

c)

Narațiune

d)

Extrapolare

e)

Viziune

5.

Cunoașterea ideilor se realizează prin:

a)

Competențe

b)

Observație

c)

Paradigme

d)

Limbaj

e)

Vocație

6.

Septimiu Chelcea în „Metodologia cercetării sociologice” discută câteva principii ce ar trebui să ghideze cercetarea sociologică empirică. Identificați aceste principii:

a)

Principiul unității dintre credință și știință

b)

Principiul unității dintre cantitativ și calitativ

c)

Principiul unității dintre teoretic și empiric

d)

Principiul unității dintre comprehensiune și explicație

e)

Principiul unității dintre judecățile constatative și evaluative

7.

Printre practicile metodologice obiective putem enumera:

a)

Pozitivismul

b)

Etnometodologia

c)

Empirismul

d)

Fenomenologia

e)

Analiza structurală

8.

Practicile metodologice obiective au în comun următoarele idei:

a)

Dezvoltarea sociologiei după modelul științelor naturii

b)

Faptele și fenomenele sociale sunt considerate obiecte

c)

Accentul pe specificul subiectiv al fenomenelor sociale

d)

Cunoașterea trebuie să ia forma explicațiilor si predicțiilor

e)

Analiza fenomenelor sociale înseamnă a detecta semnificațiile

9.

Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile CUNOAȘTERII ȘTIINȚIFICE.

a)

Neinstituționalizată

b)

Organizată

c)

Creează o anumită mentalitate

d)

Conferă statut social

e)

Se realizează prin autoformare

10.

Empirismul ca practică metodologică obiectivă are ca surse:

a)

Statistica

b)

Școala sociologică de la București (Dimitrie Gusti)

c)

Metodologia pozitivistă

d)

Metodologia subiectiv-interpretativă

e)

Școala de la Chicago

11.

Empirismul se concretizează ca practică metodologică în lucrările lui:

a)

Emile Durkheim

b)

Paul Lazarsfeld

c)

Percy Bridgman

d)

Auguste Comte

e)

Dimitrie Gusti

12.

Având în vedere raportul dintre cunoaștere științifică și ignoranța savantă identificați în lista de mai jos caracteristicile IGNORANȚEI SAVANTE.

a)

Formează personalitatea

b)

Produce falsuri și pseudoștiință

c)

Se realizează într-un sistem de educație național

d)

Creează snobism intelectual

e)

Caracter neorganizat, spontan

13.

Indiferența etnometodologică presupune:

a)

Indiferență față de lumea înconjurătoare

b)

Insensibilitate la evenimentele sociale

c)

Abținerea de la judecăți de valoare asupra a ceea ce este exprimat

d)

Aplicarea metodelor cantitative de culegerea a datelor

e)

Încălcarea eticii cercetării sociologice

14.

Monismul metodologic se definește prin:

a)

Unitatea metodei științei

b)

Autonomia metodologică a disciplinelor sociale

c)

Vizibilitatea științifică a sociologiei

d)

Orientarea religioasă în sociologie

e)

Prescripțiile metodologice ale lui Montesquieu

15.

Dualismul metodologic se definește ca:

a)

Unitatea metodei științei

b)

Autonomia metodologică a disciplinelor sociale

c)

Dubla condiționare metodologică a sociologiei

d)

Surprinderea realității din cel puțin două perspective

e)

Vizibilitatea științifică a sociologiei

16.

Care sunt planurile incluse în sfera cunoașterii?

a)

Cunoașterea realului

b)

Credința

c)

Miturile sociale

d)

Povestirile sociale

e)

Creația

17.

Termeni sau expresii prin care poate fi caracterizat pozitivismul

a)

Desfilosofare

b)

Subiectivitate

c)

Caracterul neutral al cunoașterii sociologice

d)

Modelul științelor naturii

e)

Teorie înainte de toate

18.

Principiile metodologice susținute de pozitivismul sociologic:

a)

Gândirea sociologică se bazează pe teorii și paradigme contemporane

b)

Metodele, tehnicile, procedeele aplicate în științele naturii pot fi direct utilizate în sociologie

c)

Faptele, fenomenele sunt independente de teoria care-şi propune să le descrie

d)

Pozitivismul sociologic se subsumează unui pragmatism exacerbat

e)

Cunoașterea sociologică are un caracter tehnic, tinde să conducă la o “inginerie socială”

19.

Printre practicile metodologice „interpretative” putem enumera:

a)

Pozitivizmul

b)

Fenomenologia

c)

Empirismul

d)

Etnometodologia

e)

Interacționismul simbolic

20.

Dubletul conceptual emic-etic face referire la:

a)

perspective diferite de abordare a locurilor de muncă

b)

perspective de abordare aculturilor, societăților sau grupurilor sociale

c)

perspectiva din interior şi perspectiva din exterior

d)

analiza evaluărilor indivizilor despre propria cultură şi a opiniilor specialiştilor despre respectiva cultură

e)

perspectiva etică şi perspectiva morală în sociologie

21.

Realizarea unei scale de măsurare presupune:

a)

operaționalizarea

b)

cuantificarea

c)

verbalizarea

d)

măsurarea socială

e)

teoretizarea

22.

Printre scopurile activităților de cercetare științifică se pot enumera:

a)

Descoperirea adevărului

b)

Creșterea veniturilor cercetătorilor

c)

Îmbunătățirea vieții și progresul social

d)

Dezvoltarea unei atitudini superioare față de semeni

e)

Apariția unor noi domenii de cunoaștere

23.

Care din următoarele afirmații referitoare la analiza structurală sunt adevărate:

a)

Prin analiza structurală se marchează trecerea de la studiile comparative și istoriste la studiile analitice

b)

Analiza structurală introduce ordine explicativă într-un univers caracterizat, la suprafață prin diversitate și incoerență fenomenală

c)

Analiza structurală privește fenomenele sociale din perspectiva dinamicii sociale

d)

Prin analiza structurală cercetătorul are acces la detaliile tehnico-matematice ale spațiului social

e)

Analiza structurală este formalistă în sensul că separă forma de conținut și conferă prioritate formei

24.

Din punct de vedere metodologic cercetarea calitativă este:

a)

Comprehensivă

b)

Inductivă

c)

Rigidă/inflexibilă

d)

Matematică

e)

Recursivă

25.

Metodele fundamentale de cercetare în sociologie sunt:

a)

Ancheta, interviul, chestionarul, observația și experimentul

b)

Ancheta, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor

c)

Ancheta sociologică, sondajul de opinie, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor

d)

Ancheta, interviul, observația și experimentul

e)

Ancheta, interviul, observația, experimentul și analiza documentelor

26.

Metoda semnifică:

a)

unealtă, un aparat, cu ajutorul căruia se efectuează o anumită operație

b)

Demersul pe care trebuie să îl realizeze cercetătorul pornind de la observarea faptelor, pentru a ajunge la cunoașterea esenței sau semnificației acestora și a legilor care guvernează producerea și evoluția lor

c)

modalitate generală, strategică de abordare a realității

d)

specie a unei tehnici de cercetare sociologică

e)

etapa a cercetării sociologice

27.

Abordarea cantitativă este cea care implică:

a)

Tehnici structurate

b)

Operația de măsurare

c)

Operația de numărare

d)

Tehnici nestructurate

e)

perspectivă de abordare comprehensivă

28.

Instrumentul cu ajutorul căruia se realizează culegerea datelor de pe teren în cadrul anchetei sociologice este:

a)

Ghidul de interviu

b)

Chestionarul

c)

Planul experimental

d)

Ghidul de observație

e)

Interviul structurat

29.

Eșantionarea în cercetarea socială, constă în:

a)

determinarea universului anchetei

b)

Stabilirea erorii de eșantionare

c)

Extragerea, în condiții specificate, a unui număr de unități din universul cercetării

d)

Calculul coeficientului „t” asociat pragului de probabilitate

e)

Alegerea dispersiei potrivite în funcție de caracteristicile populației investigate

30.

Determinarea mărimii unui eșantion se calculează printr-o formulă, în care se ține cont de:

a)

mărimea populației, eroarea de eșantionare, pragul de probabilitate

b)

eroarea de eșantionare, pragul de probabilitate, dispersia și durata de timp a realizării anchetei

c)

eroarea de eșantionare, pragul de probabilitate, dispersia și durata de timp a realizării anchetei

d)

mărimea populației, eroarea, pragul de probabilitate și dispersia

e)

eroarea de eșantionare

31.

În privința chestionarului, eroarea de construcție a întrebărilor poate însemna:

a)

Neadecvarea sistemului de catagorii, stabilite ca variante de raspuns la conținutul întrebării

b)

Anticipațiile operatorilor

c)

Sugerarea unor răspunsuri persoanelor anchetate

d)

Erori ce derivă dintr-o anumită ordine a variantelor de răspuns

e)

Utilizarea unui limbaj pretențios în formularea întrebărilor (neologisme)

32.

Sondajele de opinie...

a)

Sunt centrate pe aspectul opinional al opiniei publice

b)

Sunt centrate pe probleme ce suscită un larg interes de public

c)

Sunt anchete sociologice cu un pronunțat caracter descriptiv

d)

Sunt anchete realizate într-un timp foarte scurt

e)

Sunt prezentate beneficiarului sau publicului larg într-o formă simplă

33.

În funcție de conținutul lor, întrebările din chestionar se împart în

a)

Întrebări închise și deschise

b)

Întrebări de opinie și de motivație

c)

Întrebări de cunoștințe și întrebări factuale

d)

Întrebări închise, semi-închise, semi-deschise și deschise

e)

Întrebări factuale, de opinie, de motivație, de cunoștințe

34.

Avantajele interviului individual ca metodă în sociologie, constau în:

a)

faptul că pot fi observate și comportamentele non-verbale ale respondenților

b)

faptul că întrebările sunt structurate într-o ordine bine prestabilită

c)

flexibilitatea și posibilitatea de a obține răspunsuri specifice la fiecare întrebare

d)

reprezentativitatea eșantionului pentru întreaga populație studiată

e)

durata foarte scurtă de aplicare a instrumentului de culegere a datelor

35.

În construirea ghidului de interviu și în realizarea practică a interviului pe teren, trebuie să se respecte anumite reguli printre care menționăm:

a)

Regula individualizării itemilor

b)

Regula preciziei și simplității maxime

c)

Regula duratei minime sau a duratei “optime” a interviului

d)

Evitarea întrebărilor lungi

e)

Evitarea cuvintelor cu dublu sens

36.

În cazul unui interviu de grup focalizat (focus grup), numărul optim de participanți la discuțiile de grup implică

a)

între 6 și 8 persoane

b)

10 persoane

c)

între 8 și 12 persoane

d)

nu contează numărul de persoane cu condiția să fie sub 12

e)

între 12-15 persoane

37.

Întrebările din ghidul de focus grup trebuie să respecte următoarele specificații metodologice:

a)

să fie relativ puține pentru ca fiecare participant să aibă timp suficient pentru a răspunde și pentru a face comentarii

b)

să fie cât de multe posibil pentru a testa gradul de cunoaștere al subiecților cu privire la cât mai multe aspecte

c)

numărul întrebărilor trebuie determinat prin raportare la timpul pe care îl avem la dispoziție și la nr. Participanților

d)

nu există reguli metodologice pentru că interviul de grup este o metodă calitativă

e)

numărul de întrebări este determinat de beneficiarul cercetării

38.

Criteriile metodologice ce fundamentează metoda observației se referă la:

a)

obiectul observării

b)

tehnica de observare

c)

timpul de observare

d)

poziția observatorului

e)

caracteristicile socio-demografice ale populației observate

39.

Tehnicile de observare se deosebesc după modul în care se realizează înregistrarea datelor. Astfel, putem vorbi despre

a)

înregistrarea datelor în procesul observării de către analistul social sau de către un grup de observatori (înregistrare IN SITU)

b)

implicarea observatorului în fluxul relaţiilor şi schimburilor de semnificaţii ca participant direct (înregistrare IN SITU)

c)

înregistrarea datelor în procesul observării de către analistul social sau de către un grup de observatori (înregistrare POST FESTUM)

d)

implicarea observatorului în fluxul relaţiilor şi schimburilor de semnificaţii ca participant direct (înregistrarea POST FESTUM)

e)

folosirea unor aparate de tip audio video sau audio-video pentru registrarea datelor

40.

Rolurile analistului social în cazul observației se referă la:

a)

Ipostaza de obiect al observării

b)

Ipostaza de participant, total implicat emoţional şi comportamental în situaţii sociale şi care post festum se manifestă ca cercetător, înregistrând date şi informaţii

c)

Ipostaza de cercetător, exterior situaţiilor sociale, care culege date cu ajutorul unui instrument special destinat înregistrării de observaţii

d)

ipostaza de manipulant al aparaturii audio-video

e)

Ipostaza de cercetător-participant, care este numai parţial implicat în situaţiile sociale, în aşa fel încât să poată produce şi înregistra date sau informaţii

41.

Observaţia structurată (cantitativă) constă în:

a)

utilizarea unor tehnici de măsurare în care se specifică modul de înregistrare a datelor repartizate pe categorii de codificare a manifestărilor sociale

b)

implicarea totală sau parţială a cercetătorului în situaţiile sociale investigate şi în invocarea introspecţiei sau/şi a memoriei sale sociale

c)

utilizarea unor instrumente tehnice de înregistrare (audio, video sau audio-video) a situaţiilor sociale

d)

eșantionarea momentelor de timp, a locurilor și persoanelor implicate în procesul observării

e)

neimplicarea cercetătorului în domeniul investigat, acesta fiind exterior

42.

Experimentul este o metodă de cunoaştere (cercetare) a realităţii sociale

a)

care constă în modificarea intenţionată a acestei realităţi, observarea ei în condiţii speciale, create de cercetători, potrivit scopului cercetării.

b)

Care presupune colectarea opiniilor exprimate de către cei investigați față în față cu operatorul la domiciliul acestora

c)

care permite cercetătorilor să testeze relații cauzale

d)

în cadrul căruia cercetătorii aleg de obicei un grup de subiecți, acționează într-o manieră asupra acestora într-o anumită manieră și observă efectul a ceea ce a fost făcut

e)

care presupune construirea unei grile de indicatori pentru analiza documentelor implicate

43.

Orice experiment presupune luarea în considerare a unor variabile

a)

variabile experimentale

b)

variabile neexperimentale

c)

variabile independente

d)

variabile dependente

e)

variabile calitative

44.

Post-testarea în cadrul experimentului înseamnă:

a)

măsurarea variabilei dependente printre subiecți înaintea începerii experimentului

b)

măsurarea variabilei independente printre subiecți înainte de începerea experimentului

c)

remăsurarea variabilei dependente după ce au fost expuși stimulului experimental

d)

remăsurarea variabilei independente după ce au fost expuși stimulului experimental

e)

măsurarea atât a variabilei independente cât și a variabilei dependente după ce subiecții au fost expuși stimulului experimental

45.

Analiza de conținut este o metodă de cercetare

a)

doar cantitativă

b)

poate fi atât cantitativă cât și calitativă

c)

doar calitativă

d)

nu poate fi catalogată în nici un fel, în funcție de acest criteriu

e)

în mare parte calitativă, dar în anumite situații poate dobândi un caracter cantitativ

46.

Analiza informațiilor în cazul analizei de conținut, se referă la:

a)

Analiza frecvenței

b)

Analiza valenței

c)

Analiza intensității

d)

Analiza de contingență

e)

Analiza pe calculator, cu ajutorul unor softuri specializate

47.

Metoda sociometrică presupune:

a)

Cunoașterea vieții afective a grupurilor

b)

Măsurarea relațiilor sociale „aici și acum”

c)

Centrarea pe „spontaneitate și creativitate”

d)

Analiza microstructurilor informale

e)

Procedee de ameliorare a relațiilor interpersonale nefuncționale sau indezirabile (sociodrama și psihodrama).

48.

Biografie socială presupune tehnici de:

a)

Observație empirică

b)

Experiment

c)

Observație directă

d)

Scalare

e)

Prelucrare statistică a datelor sociale

49.

Sociomatricea este:

a)

sociogramă

b)

diagramă

c)

histogramă

d)

Un tabel

e)

Un indicator statistic

50.

Testul sociometric este:

a)

Un test de personalitate

b)

Un test de cunoștințe

c)

Un test pentru depistarea sociopaților

d)

Un test de măsurare a afinităților

e)

Un test de măsurare a indicelui sensibilității raționale

51.

Scala Bogardus este:

a)

O scala de măsurare a nivelului de venituri

b)

O scala de măsurare a nivelului opiniei centrale

c)

O scală de măsurare a distanței sociale

d)

O scală de măsurare a nivelului de educație

e)

O scală de măsurare diferenței de valoare

52.

Atomul social este:

a)

Un ansamblu de rețele tele

b)

configurație afectiv-preferențială

c)

Totuna cu persoana/individul

d)

interacțiune

e)

acțiune socială

53.

Noțiunea de „Tele” în sociometrie desemnează:

a)

Un indicator socio-economic

b)

Un indicator socio-demografic

c)

O caracteristică a comunicatelor de presă

d)

O cutumă

e)

Un sentiment

Similar Resources on Wayground

HOA M-02 MODERN ARCHITECTURE 03

50 questions

HOA M-02 MODERN ARCHITECTURE 03

quiz

Worksheet

•

Professional Development

In the Classroom

53 questions

In the Classroom

quiz

Worksheet

•

Professional Development

MODIFICACIÓN, SUSPENSIÓN y EXTINCIÓN DEL CONTRATO DE TRABAJO

55 questions

MODIFICACIÓN, SUSPENSIÓN y EXTINCIÓN DEL CONTRATO DE TRABAJO

quiz

Worksheet

•

Professional Development

GDJE - REPASO TEMAS 6 A 8 (24/25)

50 questions

GDJE - REPASO TEMAS 6 A 8 (24/25)

quiz

Worksheet

•

Professional Development

LIFE AND WORKS OF RIZAL - LET Review

50 questions

LIFE AND WORKS OF RIZAL - LET Review

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Maintenance

51 questions

Maintenance

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Resumen Modulo 1, 2 y 3 Banking

51 questions

Resumen Modulo 1, 2 y 3 Banking

quiz

Worksheet

•

1st Grade - Professio...

MECANICA AUTOMOTRIZ BÁSICA

50 questions

MECANICA AUTOMOTRIZ BÁSICA

quiz

Worksheet

•

Professional Development