wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

asldsasd

Total questions: 119

Worksheet time: 1hrs 2mins

Name
Class
Date
1.

Numărul atomic (Z) reprezintă:

a)

numărul electronilor din stratul exterior

b)

numărul protonilor din nucleu

c)

numărul electronilor și neutronilor

d)

numărul protonilor, electronilor și neutronilor

e)

numărul protonilor din nucleu și numărul neutronilor

2.

Sarcina electrică a nucleului este determinată de suma:

a)

sarcinilor electrice ale protonilor

b)

sarcinilor electrice ale protonilor și neutronilor

c)

sarcinilor electrice ale protonilor, neutronilor și electronilor

d)

masei protonilor și a masei atomice

e)

numărului protonilor și a numărului atomic.

3.

Numărul atomic indică:

a)

numărul de protoni din nucleul unui atom și corespunde numărului de ordine al elementului respectiv în sistemul periodic

b)

numărul total de protoni și neutroni din nucleul unui atom (exceptie: atomul de hidrogen)

c)

numărul total de neutroni și electroni dintr-un atom

d)

suma neutronilor din nucleul unui atom și a numărului de masă

e)

masa atomică a unui element chimic.

4.

Sarcina electrică a protonului este:

a)

negativă (1⁻)

b)

egală cu sarcina electronică a neutronului

c)

egală cu zero, protonul fiind neutru

d)

egală cu numărul de masă al deuterului

e)

pozitivă (1⁺)

5.

Masa electronului este:

a)

mult mai mică decât cea a protonului sau a neutronului

b)

egală cu a protonului

c)

mai mare ca a neutronului

d)

egală cu numărul de masă al atomului de hidrogen

e)

egală cu diferența dintre masa neutronului și a protonului

6.

Într-un atom, numărul electronilor este:

a)

egal cu al protonilor;

b)

dublu față de cel al neutronilor;

c)

egal cu suma protonilor și neutronilor;

d)

egal cu numărul de masă, cu excepția hidrogenului;

e)

egal cu masa atomică.

7.

În învelișul electronic al unui atom sunt:

a)

electroni

b)

protoni

c)

neutroni

d)

electroni și protoni

e)

electroni și neutroni

8.

Elementul chimic reprezintă specia de atomi care are:

a)

același numar atomic

b)

același numar de masă

c)

același numar de electroni pe ultimul strat

d)

același numar de neutroni

e)

toate afirmațiile sunt corecte

9.

Un atom care are simbolul sO are:

a)

8 protoni, 9 electroni, 8 neutroni

b)

8 protoni, 9 electroni, 9 neutroni

c)

8 protoni, 8 electroni, 9 neutroni

d)

9 protoni, 8 electroni, 8 neutroni

e)

9 protoni, 9 electroni, 8 neutroni

10.

Într-un ion divalent pozitiv, M²⁺, numărul electronilor este:

a)

cu două unități mai mic decât numărul protonilor

b)

cu două unități mai mare decât numărul protonilor

c)

egal cu cel al protonilor

d)

egal cu cel al neutronilor

e)

egal cu suma protonilor și neutronilor

11.

Principiul lui Pauli se referă la:

a)

numărul total de electroni dintr-un strat

b)

numărul total de electroni dintr-un substrat

c)

numărul maxim de electroni care pot exista într-un orbital

d)

procesul de ionizare a unui atom

e)

numărul de electroni puși în comun de un atom, la formarea unei legături covalente.

12.

Regula lui Hund se referă la completarea cu electroni:

a)

a substraturilor care fac parte din stratul ns

b)

a orbitalilor care fac parte din același substrat

c)

a unui orbital oarecare

d)

numai a straturilor energetice ale unor nemetale

e)

numai a straturilor energetice ale metalelor tranzitionale

13.

Electronii cuplați reprezintă:

a)

doi electroni cu spin opus, dintr-un orbital atomic

b)

electronii acceptați de un atom la formarea unui anion

c)

electronii cu spin opus, din doi orbitali diferiți

d)

doi electroni cu același spin, din orbitali diferiți

e)

electronii ns¹ ai metalelor alcaline.

14.

Un orbital atomic reprezintă:

a)

o regiune în spațiul din jurul nucleului unui atom în care un electron se poate găsi cu maxima probabilitate;

b)

o traiectorie precisă pe care o parcurge un electron în jurul nucleului;

c)

o zonă din jurul nucleului, evitată de electronii din învelișul electronic al unui atom;

d)

o zonă din jurul nucleului, în care, uneori, se află protoni;

e)

o zonă din jurul nucleului, în care, uneori, se află neutroni.

15.

Un orbital de tip p:

a)

este format din doi lobi egali, situați de o parte și de alta a nucleului, pe una din cele trei axe de coordonate;

b)

conține maximum 2 electroni cu același spin;

c)

conține maximum 4 electroni cu spin opus;

d)

are forma sferică;

e)

este format din 4 lobi, situați pe axele de coordonate x și y.

16.

Substratul p este format din:

a)

5 orbitali

b)

7 orbitali

c)

1 orbital

d)

3 orbitali

e)

6 orbitali

17.

Elementele din grupele principale ale sistemului periodic au pe ultimul strat un număr de electroni egal cu numărul:

a)

A. grupei;

b)

B. perioadei;

c)

C. neutronilor;

d)

D. protonilor;

e)

E. atomic.

18.

Afirmația corectă este:

a)

numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n²

b)

numărul maxim de electroni dintr-un substrat este 2n

c)

numărul maxim de electroni dintr-un strat este 2n

d)

numărul maxim de electroni cedați de un atom depinde de masa lui atomică

e)

numărul maxim de electroni acceptați de un atom nu depinde de configurația lui electronică

19.

Afirmația corectă este:

a)

într-un orbital poate exista maximum un electron;

b)

orbitalii de energie egală se ocupă succesiv cu câte doi electroni;

c)

electronul distinctiv tinde să ocupe în atom orbitalul vacant cu energie minimă;

d)

ocuparea straturilor se face independent de energia lor;

e)

ocuparea substraturilor se face independent de energia lor.

20.

Care din urmatoarele afirmatii sunt false?

a)

A. atomul e divizibil si are o structura complexa,

b)

B. toate particulele care alcatuiesc un atom se numesc particule fundamentale

c)

C. atomul e format din nucleu si invelis electronic

d)

D. protonii si neutronii formeaza nucleul atomului,

e)

E. intr-un atom numarul electronilor este diferit de numarul protonilor

21.

Ordinea ocupării cu electroni a straturilor și substraturilor învelișului electronic al unui atom se stabilește după următoarele reguli și principii:

a)

regula lui Hundt

b)

în ordinea creșterii energiei orbitalilor 1s 2s 2p 3s 3p 4s 4p 3d 4d

c)

principiul lui Pauli

d)

principiul lui Le Chatelier

e)

postulatului Bohr

22.

Numărul de masă reprezintă:

a)

suma protonilor și neutronilor din nucleu;

b)

masa atomică ;

c)

masa moleculară;

d)

suma maselor protonilor și electronilor;

e)

suma maselor protonilor și neutronilor.

23.

În sistemul periodic, elementele chimice sunt plasate în ordinea creșterii:

a)

numărului atomic

b)

masei atomice

c)

numărului de masă

d)

numărului de neutroni

e)

caracterului metalic

24.

Sistemul periodic este alcătuit din:

a)

18 grupe, 7 perioade (una incompletă) și două șiruri orizontale, plasate la baza acestuia;

b)

8 grupe, 7 perioade (una incompletă) și două șiruri orizontale, plasate la baza acestuia;

c)

10 grupe, 7 perioade (una incompletă) și două șiruri orizontale, plasate la baza acestuia;

d)

14 grupe, 6 perioade (două incomplete) și două șiruri orizontale, plasate la baza acestuia;

e)

18 grupe, 6 perioade și două șiruri orizontale, plasate la baza acestuia.

25.

Elementele din aceeași perioadă au:

a)

numar diferit de straturi electronice

b)

același numar de straturi electronice

c)

același numar de electroni de valență

d)

același numar de electroni pe ultimul strat

e)

același numar de electroni pe substraturile ultimului strat

26.

Elementele din aceeași grupă principală au:

a)

un numar egal de straturi;

b)

orbitali diferiti în ultimul strat;

c)

acelaşi numar de electroni pe ultimul strat;

d)

acelaşi numar de substraturi;

e)

numar egal de straturi şi numar egal de electroni.

27.

Izotopii unui element sunt:

a)

Speciile de atomi cu același număr de masă, dar diferă prin numarul atomic

b)

Speciile de atomi care au același număr atomic, dar cu numărul de masă diferit

c)

Speciile de atomi care au același număr atomic, dar diferă prin numarul de neutroni

d)

Speciile de atomi care au același număr de neutroni, dar cu numarul de masă diferit

28.

Protiu este izotopul de hidrogen care este întâlnit în

a)

Combinațiile chimice obișnuite

b)

Apa grea

c)

Apa supergrea

29.

Hidrogenul greu este izotopul de hidrogen cu următoarea structură:

a)

1e-, 1p+, 2n0

b)

1e-, 1p+, 1n0

c)

1e-, 1p+, 0n0

30.

Legătura chimică din H₂S este:

a)

electrovalentă

b)

covalentă nepolară

c)

covalentă polară

d)

de hidrogen

e)

dipol-dipol

31.

Care din următoarele serii conțin numai substanțe care formează rețele ionice?

a)

NH₄Cl, He, CaO

b)

AgNO₃, KOH, NaF

c)

CaSO₄, diamant, He

d)

NaCl, BaO, Ne

e)

NaOH, AgCl, HCl

32.

Dintre speciile următoare, formează molecule nepolare:

a)

I₂

b)

HBr

c)

H₂O

d)

NH₃

e)

H₂S

33.

Care din următoarele afirmații referitoare la metale, sunt adevărate?

a)

toate se prezintă numai în stare solidă

b)

prezintă luciu caracteristic

c)

sunt bune conductoare de căldură și electricitate

d)

nici un metal nu prezintă rezistență mecanică

e)

nici un metal nu se poate prelucra mecanic

34.

Care dintre următorii compuși sunt de natură covalentă?

a)

CsF

b)

NaF

c)

H2S

d)

HF

e)

HCl

35.

Care din seriile următoare conțin numai substanțe al căror echivalent gram se calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a substanței:

a)

Ba(OH)2, CuSO4, Ca

b)

H4SiO4, Zn(OH)2, MnSO4

c)

Cu, Ba(NO3)2, H2S

d)

NaNO3, CaCO3, BeCl2

e)

FeS, Cr(SO4)3, KBr

36.

Legături de hidrogen se formează între moleculele de:

a)

HCN

b)

H2O

c)

H2S

d)

HI

e)

CH4

37.

Indicați afirmațiile corecte:

a)

pentru substanțele ZnCl2, Ba(OH)2, FeSO4 echivalentul gram se calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară a substanței;

b)

substanțele se combină (reacționează) întotdeauna echivalent la echivalent;

c)

în reacția de formare a clorurii de sodiu se combină 1 Eg NaOH cu 2 Eg HCl;

d)

echivalentul gram al hidrogenului este 1 g;

e)

echivalentul gram al oxigenului este 16 g.

38.

Substanțele ionice se caracterizează prin:

a)

masă moleculară mare

b)

solubilitate în solvenți nepolari, când are loc solvatarea moleculelor

c)

temperatura de topire ridicată

d)

plasticitate

e)

rețele cristaline moleculare stratificate

39.

Pentru compușii ionici, afirmația corectă este:

a)

la temperatură obișnuită sunt solizi

b)

sunt opaci

c)

sublimează

d)

în stare solidă conduc curentul electric

e)

se dizolvă cel mai ușor în solvenți organici nepolari

40.

Legătura ionică reprezintă interacțiunile electrostatice de:

a)

atracție dintre ioni de semn contrar, formați prin transfer de electroni, de la atomii elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;

b)

respingere dintre ioni de semn contrar, formați prin transfer de electroni de la atomii elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;

c)

atracție dintre ioni de același semn, formați prin transfer de electroni de la atomii elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;

d)

atracţie dintre ioni ai elementelor cu caracter electropozitiv;

e)

atracţie dintre ioni ai elementelor cu caracter electronegativ;

41.

Majoritatea compușilor ionici se prezintă sub forma de:

a)

cristale ionice, cu puncte de topire și fierbere relativ ridicate;

b)

cristale atomice, cu puncte de topire și fierbere relativ ridicate;

c)

cristale ionice, cu puncte de topire și fierbere relativ scăzute;

d)

cristale atomice, cu puncte de topire și fierbere relativ scăzute;

e)

cristale ionice, cu puncte de topire mari și puncte de fierbere relativ scăzute;

42.

Substanțele lichide prezintă următoarele proprietăți:

a)

au forma proprie;

b)

nu au volum propriu, de aceea iau forma vasului în care se găsesc;

c)

energia cinetică a particulelor este mai mică decât la solide;

d)

au volum propriu;

e)

toate conduc curentul electric.

43.

Care din afirmațiile referitoare la legătura ionică este adevărată?

a)

legătura metalică se realizează pe baza transferului de electroni de la atomii elementelor cu caracter electropozitiv, la atomii elementelor cu caracter electronegativ;

b)

legătura ionică se întâlnește în gaze rare;

c)

legătura covalentă se întâlnește în cei mai mulți compuși ai sodiului;

d)

substanțele ionice nu sunt constituite din molecule;

e)

în rețeaua cristalină pot exista ioni complecși sau poliatomici, deoarece aceștia sunt formați prin legături covalente.

44.

Pentru legăturile covalente, afirmația corectă este:

a)

se formează prin punere în comun de electroni cuplați, din stratul de valență;

b)

se realizează prin transfer de electroni;

c)

se realizează între atomii elementelor cu caracter electropozitiv;

d)

conduce la compuși care cristalizează în rețele ionice;

e)

sunt rigide și orientate în spațiu.

45.

Care din afirmațiile referitoare la legătura covalent-coordonativă este falsă?

a)

legătura coordinativă este un caz particular al legăturii covalente;

b)

electronii puși în comun provin de la un singur atom;

c)

legătura coordinativă este întâlnită în combinații complexe și ioni poliatomici;

d)

legătura coordinativă se reprezintă printr-o săgeată ce indică sensul deplasării electronilor de la donor spre acceptor;

e)

substanțele ce prezintă legătură coordinativă formează numai cristale moleculare.

46.

Maleabile și ductile sunt:

a)

metalele

b)

compușii ionici, care cristalizează în rețele ionice

c)

compușii ionici, care cristalizează în rețele atomice

d)

compușii covalenți, care cristalizează în rețele atomice

e)

metalele și compușii implicați în legături de hidrogen.

47.

Care din următoarele afirmații nu sunt adevărate?

a)

potasiul formează ioni pozitivi mai ușor decât litiul;

b)

siliciul formează de preferință configurații de gaz rar prin ionizare;

c)

energia de ionizare a magneziului este mai mică decât energia de ionizare a clorului;

d)

HCl, H2O, HF sunt molecule polare

48.

Care din următoarele serii conțin numai substanțe cu molecule polare?

a)

BeCl2, NaH, Cr2O3

b)

H2O, NO, KOH

c)

NH3, ZnCl2, CH4

d)

HBr, SO3, NH3

e)

H2O, HF, PH3

49.

Care din următoarele serii conțin numai substanțe care conduc curentul electric în soluție apoasă sau în topitură?

a)

H2SO4, Al2O3, CaF2;

b)

CaCO3, Zn, KMnO4;

c)

Na2S, KClO3, NaOH;

d)

CsF, MnO2, PbO2;

e)

KI, NaCl, I2

50.

Care din următoarele serii conțin numai substanțe cu molecule nepolare?

a)

SO2, HCl, N2;

b)

CH4, H2, Cl2;

c)

diamant, F2, zinc;

d)

CO2, CCl4, N2;

e)

Br2, O2, F2

51.

Care din următoarele afirmații referitoare la nemetale nu sunt adevărate?

a)

sunt substanțe solide, lichide sau gazoase la temperatura obișnuită

b)

sunt rău conductoare de căldură și electricitate

c)

majoritatea celor solide sunt sfărâmicioase

d)

nu prezintă luciu metalic

e)

toate prezintă rezistență mecanică

52.

Tăria legăturii dintre molecule scade în ordinea:

a)

forțe van der Waals, legături dipol-dipol, legături de hidrogen;

b)

legături dipol-dipol, legături de hidrogen, forțe van der Waals;

c)

forțe van der Waals, legături de hidrogen, legături dipol-dipol;

d)

legături de hidrogen, legături dipol-dipol, forțe van der Waals;

e)

legături dipol-dipol, forțe van der Waals, legături de hidrogen.

53.

Care din seriile următoare conțin numai substanțe ale căror echivalent gram se calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv masa atomică) a substanței:

a)

Na3PO4, FeCl3, Al(OH)3;

b)

K2CrO4, AgNO3, Be(OH)2;

c)

AlCl3, Fe, ZnSO4;

d)

NaNO3, BaCO3, NiCl2;

e)

SnS, Cr(OH)3, NH3

54.

O soluție de concentrație 10% KI conține (C%= - ):

a)

10 g KI dizolvate în 100 g apă

b)

10 g KI dizolvate în 100 g soluție

c)

10 g KI dizolvate în 90 mL apă

d)

10 g KI dizolvate în 110 g soluție.

55.

O soluție de 0,01 molar de H2SO4 (Cm= ______ ) conține:

a)

490 mg H2SO4 dizolvate în 500 cm3 soluție

b)

49 g H2SO4 dizolvate în 500 mL soluție

c)

4,9 g H2SO4 dizolvate în 500 cm3 soluție

d)

0,98 g H2SO4 dizolvate în 1000 cm3 soluție

56.

Ce cantitate de apă este necesară a fi adăugată peste 3 grame de NaCl pentru a forma ______:

a)

A. 297 grame

b)

B. 100 grame

c)

C. 500 grame

d)

D. 50 grame

57.

O soluție de leșie de 25 % (C%= ______ ) conține:

a)

25 g de NaOH dizolvate în 100 g soluție

b)

250 mg NaOH dizolvate în 100 g soluție

c)

25 g NaOH dizolvate în 75 mL apă,

d)

25 g NaOH dizolvate în 750 g de apă

58.

Care din următoarele afirmații sunt corecte?

a)

două lichide care se dizolvă unul în altul sunt miscibile;

b)

lichidele care nu formează soluții între ele sunt nemiscibile;

c)

solubilitatea substanțelor solide, lichide și gazoase crește cu temperatura;

d)

prin răcirea soluțiilor saturate la o anumită temperatură, are loc procesul de cristalizare, care se poate aplica la separarea substanțelor din amestecuri;

e)

solubilitatea gazelor crește cu creșterea presiunii.

59.

Care din afirmațiile cu privire la dizolvarea compușilor ionici în apă sunt false?

a)

la dizolvarea compușilor ionici în apă au loc interacțiuni fizice între solvent și solvat;

b)

la dizolvarea compușilor ionici în apă se formează legături de tip ion - dipol;

c)

ionii înconjurați de dipolii apei de numesc ioni hidratați;

d)

în procesul de dizolvare al unei substanțe în apă are loc orientarea polului pozitiv al moleculei de apă spre ioni pozitivi, și a polului negativ spre ioni negativi;

e)

în soluție ionii sunt mobili, ceea ce explică conductibilitatea electrică a soluțiilor de compuși ionici.

60.

Care din seriile următoare conțin numai substanțe al căror echivalent gram se calculează: Eg=M/3, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanței:

a)

Na3PO4, FeCl3, Al(OH)3;

b)

K2CrO4, AgNO3, Be(OH)2;

c)

AlCl3, Fe, ZnSO4;

d)

NaNO3, BaCO3, NiCl2;

e)

SnS, Cr(OH)3, NH3.

61.

O soluție semimolară (0,5 mol/L) de HNO3 conține:

a)

0,5 g HNO3 dizolvate într-un litru de soluție;

b)

0,5 moli HNO3 dizolvat în 1000 g soluție;

c)

31,5 g HNO3 dizolvate în 500 mL soluție;

d)

0,5 moli HNO3 dizolvat în 1000 mL de soluție.

62.

O soluție conține 0,8 g NaOH în 50 mL soluție. Care din următoarele afirmații sunt adevărate? (ANa = 23, AH = 1, Ao = 16):

a)

soluția are concentrația 0,4 M

b)

soluția are concentrația 0,2 M

c)

soluția are concentrația 0,1 M

d)

soluția are concentrația 0,2 M

63.

Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate?

a)

proprietatea unei substanțe de a se dizolva într-un solvent se numește solubilitate

b)

solubilitatea unei substanțe într-un solvent se exprimă prin coeficientul de solubilitate

c)

coeficientul de solubilitate reprezintă cantitatea minimă de substanță care se poate dizolva la o temperatură dată într-o anumită cantitate de solvent

d)

substanțele se pot clasifica după solubilitate în substanțe ușor solubile, puțin solubile și greu solubile

64.

Care din afirmațiile cu privire la dizolvare sunt corecte?

a)

procesul de amestecare omogenă a două sau mai multe substanțe, urmat de formarea unei soluții, se numește dizolvare;

b)

dizolvarea substanțelor reprezintă numai un fenomen chimic;

c)

dizolvarea substanțelor reprezintă numai un fenomen fizic;

d)

fenomenul chimic de la dizolvare se numește solvatare;

e)

fenomenul fizic de la dizolvare se numește solvatare.

65.

Care din afirmațiile cu privire la dizolvare sunt corecte?

a)

dizolvarea substanțelor reprezintă numai un fenomen chimic

b)

dizolvarea substanțelor reprezintă o reacție chimică

c)

dizolvarea substanțelor este numai un fenomen biologic

d)

dizolvarea este atât un fenomen fizic cât și unul chimic

e)

dizolvarea substanțelor reprezintă numai un fenomen fizic

66.

Care din seriile următoare conțin numai substanțe al căror echivalent gram se calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanței:

a)

A. Ba(OH)₂, CuSO₄, Ca;

b)

B. H₄SiO₄, Zn(OH)₂, K₂SO₄;

c)

C. CaSO₄, Ba(NO₃)₂, H₂S;

d)

D. NaNO₃, CaCO₃, BeCl₂;

e)

E. Zn, PbSO₄, KCl

67.

Care din seriile următoare conțin numai substanțe al căror echivalent gram se calculează: Eg=M/2, unde M este masa moleculară (respectiv atomică) a substanței:

a)

A. AlCl₃, FeS, H₂SO₃;

b)

B. CaCl₂, MgCl₂, Zn;

c)

C. KClO₃, BaSO₄, H₃PO₄;

d)

D. Ca(OH)₂, H₂SO₄, Co(NO₃)₂;

e)

E. Fe(OH)₂, LiCl, H₂SO₄

68.

O soluție cu pH=10 are caracter:

a)

acid

b)

neutru

c)

amfoter

d)

bazic

e)

oxidant

69.

Identificarea pH ului se realizează cu:

a)

Hartie indicatoare

b)

Prin titrare

c)

Cu picnometru

70.

Apa este o substanță cu caracter:

a)

oxidant

b)

reducător

c)

acid

d)

bazic

e)

amfoter

71.

Într-o soluție neutră:

a)

[H⁺] = [HO⁻] = 10⁻⁷

b)

[H⁺] > [HO⁻]

c)

[H⁺] < [HO⁻]

d)

pH = 7

e)

pH < 7

72.

Un acid este o substanță care:

a)

are tendința de a accepta o grupare hidroxil

b)

are tendința de a accepta un proton

c)

are tendința de a ceda un proton

d)

are tendința de a ceda o grupare hidroxil

e)

prin pierderea unui proton se transformă în baza sa conjugată

73.

O soluție acidă prezintă:

a)

pH > 7

b)

pH = 7

c)

[H+] 10710^{-7}

d)

[H+] > 10710^{-7}

e)

pH < 7

74.

Care din următoarele afirmații referitoare la solvenți, sunt corecte?

a)

Starea de agregare predilectă a solvenților este cea solidă

b)

Starea de agregare predilectă a solvenților este cea lichidă

c)

Solvenții pot fi polari și nepolari

d)

Solvenții cei mai frecvent întâlniți sunt cei cu molecule nepolare

75.

Care din următoarele afirmații sunt corecte?

a)

pH-ul este logaritmul zecimal negativ al activității ionilor de hidrogen dintr-o soluție

b)

pOH-ul este logaritmul zecimal negativ al activității ionilor hidroxil dintr-o soluție

c)

hidroliza sărurilor este o reacție ireversibilă

76.

Unele dintre condițiile pe care trebuie să le îndeplinească un indicator de pH sunt următoarele:

a)

Schimbarea de culoare să fie reversibilă

b)

Schimbarea de culoare să se producă brusc, într-un interval de pH cât mai mic

c)

Indicatorul să fie solubil în apă sau alcool

d)

Indicatorul să se folosească în cantități mari pentru a se observa schimbarea de culoare

e)

Schimbarea de culoare să se producă la adausul unor cantități mari de acid sau de bază

77.

Care din următoarele afirmații nu sunt adevărate?

a)

pH-ul unei soluții se poate determina cu ajutorul hârtiei-indicator de pH, a soluțiilor de indicatori acido-bazici sau prin metode instrumentale (aparat, pH-metru)

b)

Indicatorii de pH (acido-bazici) sunt compuși organici cu structuri complexe, care își schimbă culoarea la variația concentrației ionilor H+ și HO- din soluție, cuprinsă într-un anumit domeniu al acesteia

c)

Indicatorii acido-bazici de culoare își modifică culoarea în funcție de pH, schimbarea având loc într-un anumit domeniu de viraj

d)

Indicatorii acido-bazici de fluorescență își modifică fluorescența în funcție de pH

e)

Indicatorii acido-bazici în soluție, pot fie să cedeze un proton (indicator bazic), fie să accepte un proton (indicator acid)

78.

Referitor la reacțiile redox este corectă afirmația:

a)

oxidantul acceptă protoni

b)

reducătorul cedează protoni

c)

oxidantul acceptă electroni

d)

reducătorul acceptă electroni

e)

numărul electronilor cedați este mai mare decât cel al electronilor acceptați

79.

Referitor reacţile de oxidare, care afirmatii sunt false:

a)

Scăderea algebrică a numărului de oxidare

b)

Apariţia sarcinilor pozitive

c)

Creşterea numărului sarcinilor pozitive

d)

Dispariţia sarcinilor negative

e)

Creşterea algebrică a numărului de oxidare

80.

Care din următoarele afirmații sunt adevărate?

a)

Reacțiile redox, sunt reacții care se produc prin cedare de electroni, de către atomi, molecule sau ioni

b)

Reacția de oxidare este o reacție la care o particulă dintr-o anumită specie chimică (atom, ion, moleculă, radical liber) cere electroni de la o altă particulă de specie chimică, transformându-se în forma redusă corespunzătoare

c)

Reacția de reducere este o reacție în care o particulă dintr-o anumită specie chimică, cedează electroni altei particule de specie chimică, transformându-se în forma oxidată corespunzătoare

81.

Care afirmație nu este adevărată, referitor la aranjarea metalelor în seria activității electrochimice:

a)

în ordinea creșterii reactivității chimice;

b)

în ordinea descreșterii caracterului electropozitiv;

c)

în ordinea creșterii potențialului standard de reducere;

d)

în ordinea descreșterii potențialului standard de oxidare;

82.

Care afirmație este adevărată pentru definirea pilei galvanice:

a)

Procesul în care energia electrică este transformată în energie chimică.

b)

Procesul în care energia chimică a unei reacții redox este transformată în energie electrică.

c)

Procesul în care sub acțiunea unor reacții de oxido-reducere se formează curenți galvanici de mică intensitate.

83.

O pilă galvanică este formată din:

a)

Semicelule, fir conductor, voltmetru

b)

Electrozi, soluții de electroliți, fir conductor, punte de sare, voltmetru

c)

Anod, catod, fir conductor, soluții de electroliți, voltmetru.

84.

Care afirmație este adevărată:

a)

În celula metalului mai reactiv are loc procesul de oxidare, prin care atomii de metal cedează electroni și trec în soluție ca ioni, devenind catodul sau borna negativă a pilei

b)

În celula metalului mai reactiv are loc procesul de oxidare, prin care atomii de metal cedează electroni și trec în soluție ca ioni, devenind anodul sau borna negativă a pilei

c)

În celula metalului mai puțin reactiv are loc procesul de reducere, prin care ionii de metal acceptă electronii veniți și se transformă în atomi, devenind anodul sau borna negativă a pilei.

85.

Reprezentarea convențională a pilei electrice se realizează:

a)

(-) anod/ electrolit // electrolit/catod (+)

b)

(-) catod/ electrolit // electrolit/anod(+)

c)

(-) anod/ electrolit // electrolit/catod (+)

86.

Reprezentarea pilei Daniel Iacobi este realizata prin:

a)

Zn/H2SO4/Cu

b)

Zn/ZnS04 // CuS04 / Cu

c)

(-) red2/ ox2// ox1/red1 (+)

d)

Zn/ Zn2+(1N)//H+ (1N)/H2, Pt

87.

Reacțiile ce au loc la electrozii acumulatorului cu plumb sunt:

a)

H₂ + 1/2O₂ = H₂O

b)

Zn + 2NH₄⁺ + 2MnO₂ = Zn²⁺ + Mn₂O₃ + 2NH₃ + H₂O

c)

Pb + PbO₂ + 4H⁺ + 2SO₄²⁻ = 2PbSO₄²⁻ + 2H₂O

88.

Acumulatorii sunt:

a)

Pile primare, care sunt alcătuite din pol negativ, pol pozitiv și o pastă, utilizate pentru alimentarea aparatelor de radio cu tranzistori, a instalațiilor de semnalizare.

b)

Pile reversibile, în care substanțele inițiale și cele finale sunt insolubile în electrolit.

c)

Pile secundare care nu se regenerează prin electroliză.

89.

Care din următoarele afirmații sunt adevărate?

a)

În pilele de combustie procesul de oxido-reducere are loc prin arderea combustibililor.

b)

Elementul galvanic transformă energia electrică în energie chimică.

c)

La începutul seriei Beketov-Volta, se află metalele cu cel mai accentuat caracter reducător

d)

Într-o pilă electrică avem un electrod dintr-un metal mai reactiv, cu caracter reducător accentuat (catod) și un electrod dintr-un metal mai puțin reactiv, cu caracter oxidant (anod).

90.

Pila de combustie H₂/O₂ este formată din:

a)

Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc reducerea combustibililor, catodul sau electrodul de oxigen unde are loc oxidarea oxigenului molecular, electrozi de carbune cu catalizatori incorporați și electrolitul solid

b)

Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc oxidarea combustibililor, catodul sau electrodul de oxigen unde are loc reducerea oxigenului molecular, electrozi de carbune cu catalizatori incorporați și electrolitul alcalin

c)

Anodul sau electrodul de combustibil unde are loc oxidarea combustibililor, catodul sau electrodul de oxigen unde are loc reducerea oxigenului molecular, electrocatalizatori și electrolitul acid

91.

Reprezentarea schematică a pilei de combustie H₂/O₂:

a)

(-) C/H₂ /HO⁺/ O₂/ C (+)

b)

(+) C/H₂ /HO⁺/ O₂/ C (-)

c)

(-) C/O₂ /HO⁺/ H₂/ C (+)

d)

C/H₂ /H₃O⁺/ O₂/ C (+)

92.

Care din următoarele afirmații sunt adevărate?

a)

Țițeiul este un lichid vâscos, de culoare brună-neagră, cu reflexe albăstrui cu miros caracteristic;

b)

Țițeiul este solubil în apă și mai greu decât apa;

c)

Țițeiul este un amestec complex de hidrocarburi gazoase și solide dizolvate în hidrocarburi lichide;

d)

Țițeiul se prezintă în natură în stare amorfă.

93.

În țiței nu se găsesc:

a)

Hidrocarburi aciclice saturate (alcani sau parafine)

b)

Hidrocarburi aciclice nesaturate (de tip alchene, alchine)

c)

Hidrocarburi ciclice saturate (cicloparafine sau naftene)

d)

Hidrocarburi aromatice.

94.

Comportarea în exploatare a motoarelor navale concepute să funcționeze cu combustibili grei navali (CG) este influențată de:

a)

prețul redus al combustibilului rezidual

b)

caracteristicile combustibilului

c)

de tipul navei

95.

Prezența sulfului liber sau a compușilor acestuia în combustibilul greu provoacă, în urma procesului de ardere:

a)

Coroziunea chimică a cămășii de cilindru

b)

Degradarea calității uleiului de ungere al cilindrului

c)

Coroziunea electrochimică a cămășii cilindrului.

96.

În combustibil, sulful nu este întâlnit:

a)

Ca sulf organic-în combinații organice

b)

Sub formă de sulfuri metalice

c)

În combinații anorganice oxigenate (sulfati)

d)

Sub formă de săruri ale acidului sulfhidric.

97.

Cu toate că la arderea sulfului se degajă o mare cantitate de căldură, acest element este dăunător în procesul de ardere a combustibililor, deoarece SOx formați nu:

a)

Corodeaza partile metalice ale focarului;

b)

Are acțiune poluantă, fiind un component al ploilor acide

c)

Reacționează cu alți compuși formând compuși grei.

98.

Cei mai utilizați combustibili navali, din categoria B, conform British Standard si:

a)

MFO

b)

IFO

c)

HFO

d)

MDF

e)

GO.

99.

Referitor combustibilii navali, care afirmatie nu este adevarata:

a)

Au densitate mare (1000-1050 kg/m3 )

b)

Au viscozitate mare (300....7000 sec.Red-1 ),

c)

Au caracteristici de ardere net imbunătăţite, comparativ cu motorina.

d)

Au punct de congelare scăzut (~ 24°C), punct de inflamabilitate ridicat (≥ 62°C),

e)

Au conţinut de apă (cca 1% în volum) si continut de sulf (~ 5%)

100.

Care este densitatea unui produs petrolier la temperatura de 15 °C, utilizând formula: d15 = dt + c(t-15), dacă densitatea lui, măsurată la 25 °C, este de 0,891 g/cm3 , iar c = 0,000675 g/cm3 °C?

a)

0,898 g/cm3

b)

0,897 g/cm3

c)

0,889 g/cm3

101.

Să se afle temperatura t °C la care s-a determinat densitatea relativă a unui produs petrolier, ştiind că, densitatea relativă la temperatura t °C este de 0,916 g/cm3 , iar la 15°C este de 0,920 g/cm3 . Se dau: d15 = dt + c(t-15), c = 0,000660 g/cm3 ºC.

a)

27 0C

b)

25 0C

c)

21 0C

102.

Punctul de curgere este:

a)

temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate, combustibilul mai curge.

b)

temperatura cea mai ridicata la care, în condiţii determinate, combustibilul nu se apride

c)

temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate, combustibilul devine vâscos.

103.

În sistemul metric international, densitatea absolută se exprimă în:

a)

kg/m3

b)

barili

c)

g/cm3

d)

m3/kg

104.

Unităţile de măsură pentru puterea calorifică a combustibililor solizi:

a)

MJ/Kg

b)

Kcal/Kg

c)

Erg/Kg

105.

Densitatea relativă a unui combustibil se măsoară cu:

a)

picnometru;

b)

refractometru;

c)

areometru;

d)

alcoolmetru

106.

În sistemul metric internaţional, unitatea de măsură pentru viscozitatea cinematică este:

a)

N. s .m -2

b)

centiStokes (cSt)

c)

Pa. s

d)

m2 / s

107.

Care afirmatie nu este adevarata referitoare la conţinutul de apă din combustibilii navali (exprimat în procente volumetrice), care este limitat prin specificaţii din cauza efectelor apei asupra motorului şi instalaţiilor, precum:

a)

La concentraţii peste 0,4% în volum, apa înrăutăţeşte arderea

b)

La contactul apă/metal, se produce coroziunea electrochimică a metalelor,

c)

Diluează concentraţia sărurilor de vanadiu şi sodiu, împiedicând coroziunea.

d)

Apa emulsionează cu combustibilul, îngreunând funcţionarea centrifugelor.

108.

Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a)

Aditivii pentru combustibili sunt hidrocarburi care completează caracteristicile naturale ale acestora şi -i pot înlocui pe aceştia într-o arie largă de utilizare.

b)

Aditivii protejează combustibilul de transformările chimice, de acţiunea agenţilor fizicochimici cu care acesta vine în contact.

c)

Aditivii pentru combustibili nu înlesnesc autoaprinderea şi apariţia flăcării în amestecul aer-combustibil.

d)

Aditivii sunt substanţe sau amestecuri de substanţe care, printr-o reacţie de ardere sau prin reacţii nucleare, degajă o mare cantitate de căldură.

109.

Să se afle densitatea relativă a unui produs petrolier determinata la 15°C, ştiind că, densitatea relativă la 20°C este de 0,866 g/cm3 . Se dau: d15 = dt + c(t-15), c = 0,000680 g/cm3 ºC.

a)

0,869 g/cm3

b)

0,865 g/cm3

c)

0,866 g/cm3

110.

Care din afirmatiile de mai jos nu sunt adevărate:

a)

Punctul de inflamabilitate este temperatura cea mai scăzută la care, în condiţii determinate, amestecul de vapori şi aer de la suprafaţa produsului se aprinde pentru prima dată în contact cu o flacară deschisă.

b)

Punctul de tulburare reprezintă temperatura cea mai ridicată la care, în condiţii determinate, apar primele cristale de parafină

c)

Punctul de curgere (pour point) este temperatura cea mai ricată la care, în condiţii determinate, combustibilul mai curge.

d)

Aditivi antioxidanţi se folosesc pentru facilitarea operaţiei de pompare a combustibilului la temperaturi joase.

111.

În calculul indicelui Diesel, se foloseşte:

a)

Densitatea API, exprimată în grade API;

b)

Densitatea relativă.

112.

Combustibilul greu (CG) naval reprezintă :

a)

Amestecul, în diferite proporţii dintre produsele provenite prin prelucrarea cocsului petrolier cu distilatele de tipul motorinei, petrolului lampant etc.

b)

Amestecul, în diferite proporţii, dintre motorină şi o serie de distilate uşoare, obţinute din prelucrarea secundară a petrolului

c)

Amestecul, în diferite proporţii, dintre reziduul provenit de la distilarea petrolului brut şi o serie de distilate (motorină, petrol lampant etc.).

113.

Un CG cu valoarea viscozităţii peste limita admisă

a)

mpiedica operatia de aditivare, aferenta prepararii chimice

b)

Înrăutățește procesul de ardere, datorită eliminării ineficiente a apei şi a impurităţilor solide din combustibil.

c)

Afectează calitatea uleiurilor și a lubrifianților.

114.

Cunoașterea densității combustibililor navali este importantă pentru:

a)

A depista prezenta compușilor organo-metalici și a sărurilor minerale care ar provoca coroziune în focarul de ardere

b)

Stabilirea stocurilor din tancurile de combustibil, determinarea temperaturii de preîncălzire, aprecierea puterii calorifice sau calitatea arderii combustibililor navali.

c)

Atenționează asupra prezenței apei, care ar putea intensifica procesul de coroziune electrochimică din tancurile de combustibil.

115.

Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate:

a)

Calităţi slabe de ardere au în general combustibilii cu viscozitate mică asociată cu o densitate mare,

b)

Densitatea și viscozitatea combustibilului nu influiențează procesul de îndepărtare a apei din acesta,

c)

Nu este importantă menţinerea temperaturii combustibilului naval in instalațiile navei sub punctul de inflamabilitate;

116.

Care din afirmatiile de mai jos sunt adevărate:

a)

Cifra cetanică caracterizează tendinţa de aprindere a combustibilor folosiţi în motoarele Diesel, cu auto-aprindere și reprezintă procentul, în volume de n – cetan dintr-un amestec al acestuia cu α – metilnaftalina

b)

Cifra cetanică caracterizează rezistenţa la detonaţie a combustibililor destinaţi motoarelor cu aprindere prin scânteie și reprezintă procentul în volume de izooctan (2, 2, 4-trimetil pentan) dintr-un amestec de izooctan cu n – heptan.

117.

Care din afirmațiile de mai jos sunt adevărate, referitoare la condițiile pe care trebuie să le îndeplinească aditivii:

a)

Să asigure o bună manevrare și depozitare a combustibilului în tancurile de marfă ale navei,

b)

Să ardă odată cu combustibilul, fără să lase depuneri, să aibă o bună solubilitate în combustibil, insă nu și în apa din acesta și să nu influiențeze negativ calitățile combustibilului,

c)

să fie instabili la temperatura la care se află combustibilul, deficitari si cu eficiență maximă la concentrații mari.

118.

Care din afirmațiile de mai jos nu sunt adevărate:

a)

Acţiunea substanţelor acide existente sau rezultate în urma procesului de ardere al combustibilului nu este anihilată prin aditivare,

b)

Combustibilul este protejat prin aditivare de transformările chimice sau deteriorări, sub acţiunea agenţilor fizici şi chimici cu care acesta vine în contact,

c)

Prin aditivare se induc proprietăţi noi sau se îmbunătățesc proprietăţile existente ale combustibilului

d)

Prin aditivare se urmărește protejarea motorului de produşii rezultaţi prin arderea combustibilului în cilindru.

119.

În procesul de ardere al sulfului din combustibilul naval au loc următoarele reacții chimice:

a)

b)

S+O2=SO2 SO2 +H2O = H2SO3

c)

S+O2=SO2 SO2 + 1/2O2 = SO3 SO3 + H2O = H2SO4