wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Domeniul II Invatamant general

Total questions: 96

Worksheet time: 48mins

Name
Class
Date
1.

Documentul de politică educațională care trasează direcția Curriculumului Național este:

a)

Codul educației al Republicii Moldova

b)

Cadrul de Referință al Curriculumului Național

c)

Planul-cadru de învățământ

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

2.

Constituie parte componentă a Curriculumului Național:

a)

programele de învățământ, planurile de studii, curricula pentru cercuri și secții sportive

b)

planurile de lecții, proiectarea didactică anuală, proiectarea pe unități de învățare

c)

cadrul de referință, planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, curriculumul pentru educația timpurie, curricula disciplinelor obligatorii și opționale

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

3.

Curriculumul pentru învățământul general se aprobă de către:

a)

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare

b)

Ministerul Educației și Cercetării

c)

organele locale de specialitate în domeniul învățământului

d)

Inspectoratul Școlar Național

4.

Realizarea curriculumului este obligatorie pentru:

a)

personalul didactic

b)

părinți

c)

elevii din ciclul liceal

d)

cadrele didactice, elevii din ciclurile primar, gimnazial și liceal

5.

Curriculumul Național se axează pe formarea:

a)

valorilor personale

b)

valorilor sociale

c)

valorilor naționale și general-umane

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

6.

Finalitățile învățării pe nivele de clasă trebuie atinse:

a)

în perioada unui semestru

b)

în perioada unui an școlar

c)

în perioada unui ciclu școlar

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

7.

Competența este definită ca:

a)

sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori formate și dezvoltate prin învățare;

b)

ansamblu integrat de cunoștințe și capacități dezvoltate, care permite rezolvarea unei probleme sau exercitarea unei activități;

c)

ansamblu integrat de cunoștințe și teorii/legații, care permite exercitarea, în mod convenabil, a unui rol, a unei funcții sau a unei activități;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

8.

Planuri-Cadru în învățământ sunt:

a)

planuri-cadru standard și cu extindere;

b)

planuri-cadru de alternativă și cu extindere;

c)

planuri-cadru standard, de alternativă și cu extindere;

d)

planuri-cadru standard și de alternativă (inovative).

9.

Monitorizarea implementării Curriculumului Național se realizează de către:

a)

Ministerul Educației și Cercetării;

b)

Organul local de specializare în domeniul învățământului;

c)

administrația instituțiilor de învățământ;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

10.

Finalitățile microstructurale reprezintă:

a)

finalitățile educaționale pe discipline de studiu și pe clase;

b)

rezultatele așteptate;

c)

scopuri și obiective;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

11.

Profilul de formare al absolventului / absolventei descrie:

a)

rezultatele așteptate în termeni de competențe-cheie;

b)

ciclul curricular;

c)

nivelurile de învățământ;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

12.

Componentele Curriculumului Național sunt corelate la nivelul:

a)

planurilor de învățământ;

b)

resurselor educaționale;

c)

Planurilor-Cadru de învățământ și de curricula disciplinară;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

13.

Competențele-cheie ce sunt formate și dezvoltate în învățământul general sunt statuate în:

a)

Curriculumul Național;

b)

Codul Educației;

c)

planurile-cadru de învățământ;

d)

programele disciplinare;

14.

Finalitățile educației reprezintă

a)

conceptele curriculare

b)

teoria curriculară

c)

strategiile educaționale

d)

sistem de scopuri, obiective, rezultate așteptate, pe care și le asumă sistemul educațional în raport cu formarea personalității

15.

Monitorizarea implementării curriculumului se realizează

a)

la nivel intern (al instituției de învățământ)

b)

la nivel de cadru didactic / comisie didactică

c)

la nivel extern (de către organele locale de specialitate, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare etc)

d)

la nivel intern (al instituției de învățământ) și extern (de către organele locale de specialitate, Ministerul Educației și Cercetării, Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare etc)

16.

Curricula disciplinară se bazează pe

a)

competențe-cheie

b)

noile competențe, determinate de provocările și evoluțiile lumii contemporane

c)

competențele specifice disciplinei, unități de competențe și finalități ale învățării pe clase

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

17.

Rezultatele învățării pe parcursul unui an de studii reprezintă

a)

finalități ale învățării

b)

unități de competențe

c)

competențe specifice

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

18.

Etape în formarea și dezvoltarea competențelor specifice reprezintă

a)

competențele-cheie

b)

competențele specifice disciplinei

c)

unități de competență

d)

finalități ale învățării

19.

Competențele specifice disciplinei se formează și se dezvoltă

a)

pe întreaga durată de studiere a disciplinei respective

b)

pe întreaga durată a școlarizării

20.

Competențele-cheie și Noile competențe se formează și se dezvoltă:

a)

pe parcursul unui an școlar;

b)

pe întreaga durată a școlarizării;

c)

pe perioada de studiere a disciplinei;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

21.

Competențele specifice disciplinei derivă din:

a)

ariile curriculare;

b)

domeniile de competențe;

c)

competențele-cheie;

d)

conținuturile proiectate.

22.

Profilul absolventului / absolventei fundamentează, influențează și orientează:

a)

Codul educației;

b)

Curriculumul Național;

c)

manualele școlare;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

23.

Profilul de formare a absolventului / absolventei este un document destinat:

a)

autorilor de curriculum;

b)

autorităților centrale;

c)

părinților;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

24.

Învățământul primar formează competențe-cheie la nivel:

a)

elementar ;

b)

funcțional;

c)

dezvoltat;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

25.

Învățământul gimnazial formează competențe-cheie la nivel:

a)

elementar;

b)

funcțional;

c)

dezvoltat;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

26.

Învățământul liceal formează competențe-cheie la nivel:

a)

elementar;

b)

funcțional;

c)

dezvoltat;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

27.

Proiectarea curriculumului la disciplinele de studiu are ca reper:

a)

profilul de competență al absolventului / absolventei și finalitățile pe trepte de învățământ

b)

conținuturile proiectate

c)

produsele școlare proiectate

d)

niveluri de educație

28.

Evaluarea rezultatelor învățării are ca reper:

a)

portofoliul elevului

b)

trepte școlare

c)

niveluri de referință

d)

profilul de competență al absolventului / absolventei și finalitățile educaționale pe trepte de învățământ

29.

Principiul integrării inter- și transdisciplinarității va fi valorificat în construcția curriculară prin:

a)

integrarea în cadrul unei singure discipline (autonome)

b)

integrarea în cadrul mai multor discipline

c)

în cadrul unei discipline integrate

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

30.

Elevii cu cerințe educaționale speciale, înscriși în învățământul general, pot studia conform:

a)

curriculumului modificat

b)

curriculumului la decizia școlii

c)

curriculumului la disciplină

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

31.

Activitatea instituțiilor de învățământ general este reglementată printr-un regulament-tip aprobat de:

a)

Guvernul Republicii Moldova

b)

Ministerul Educației și Cercetării

c)

Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în Educație și Cercetare

d)

organul local de specialitate în domeniul învățământului

32.

Evaluarea rezultatelor școlare are ca obiectiv:

a)

evaluarea cunoștințelor elevilor

b)

evaluarea testelor formative și sumative

c)

evaluarea calității învățării

d)

evaluarea nivelului de dezvoltare a competențelor elevilor

33.

Componenta opțională a Planului de învățământ pentru gimnaziu și liceu se stabilește în baza:

a)

cererii elevilor

b)

cererii părinților

c)

deciziei administrației instituției de învățământ

d)

deciziei organului local de specialitate în domeniul învățământului

34.

Cererile privind studierea disciplinelor opționale se depun:

a)

în luna mai

b)

în luna august

c)

în luna septembrie

d)

pe parcursul vacanței de vară

35.

Admiterea la tezele semestriale a elevilor din învățământul liceal o decide:

a)

Comisia metodică

b)

cadrele didactice

c)

Consiliul de administrație

d)

Consiliul profesoral

36.

Instrumentele de evaluare pentru tezele semestriale sunt propuse spre aprobare, până la data susținerii tezei semestriale, în termen de cel puțin:

a)

2 zile

b)

3 zile

c)

5 zile

d)

10 zile

37.

În instituția de învățământ general se interzice:

a)

crearea și funcționarea oricăror formațiuni politice

b)

implicarea elevilor în activități de organizare și propagare politică, prozelitismul religios

c)

implicarea în activități ce încalcă normele generale de moralitate și periclitează integritatea fizică sau psihică a elevilor și a angajaților

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

38.

Conceptul evaluărilor sumative la disciplinele școlare din aria curriculară specifică ciclului liceal sunt discutate la:

a)

Consiliul de administrație

b)

Comisia diriginților

c)

Comisia metodică

d)

Consiliul profesoral

39.

Organul care orientează activitatea cadrelor didactice spre crearea și funcționarea unui sistem instituțional de evaluare a rezultatelor școlare la disciplinele de studii este:

a)

Consiliul de administrație

b)

Comisia diriginților

c)

Comisia metodică

d)

Comisia multidisciplinară

40.

Desfășurarea activităților de pregătire a elevilor pentru examene, olimpiade, concursuri școlare este coordonată de:

a)

părinți

b)

Comisia diriginților

c)

Consiliul elevilor

d)

Comisia metodică

41.

Diferențele de program pentru elevi care au urmat studiile într-o instituție de învățământ de peste hotare se susțin:

a)

pentru fiecare an de studii

b)

pentru ultimul an de studii în ciclul gimnazial și liceal

c)

pentru ultimul semestru în ciclul gimnazial și în ciclul liceal

d)

doar pentru anul curent de studii și doar în ciclul liceal

42.

Nu se acordă note pentru:

a)

comportamentul elevilor la lecție

b)

lipsa caietului, manualului, ustensilelor, Agendei elevului la lecție

c)

absența de la ore a elevului, inclusiv în cazul absenței de la evaluări

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

43.

Instrumente de evaluare aplicate în cadrul tezelor semestriale sunt:

a)

proiectul didactic de lungă durată, proiectul didactic al lecției

b)

subiectele curriculare de evaluat, baremele de corectare, schema de convertire a punctelor în note

c)

proiectul didactic al lecției, schema de convertire a punctelor în note

d)

testul grilă, baremul de corectare

44.

Repetata a tezelor semestriale, care nu depășesc:

a)

30 de zile lucrătoare de la încheierea semestrului;

b)

20 de zile lucrătoare de la încheierea semestrului;

c)

20 de zile calendaristice de la încheierea semestrului;

d)

următoarea sesiune de teze, pentru tezele din sesiunea de vară 1 septembrie a anului în curs.

45.

La elaborarea tezelor semestriale nu se stabilesc:

a)

strategiile didactice;

b)

competențele specifice care urmează a fi evaluate;

c)

obiectivele de evaluare;

d)

instrumentele de evaluare.

46.

Descriptorii de performanță reprezintă criterii de evaluare și descriu modul de manifestare a:

a)

evaluărilor sumative;

b)

evaluărilor curente;

c)

competențelor elevilor;

d)

tezelor semestriale.

47.

Evaluarea criterială prin descriptori în învățământul primar nu reprezintă:

a)

sistem de eficientizare a învățării;

b)

sistem diferențiat a învățării, predării și evaluării;

c)

sistem de evaluare cu acordarea notelor;

d)

performanțele individuale ale elevilor.

48.

Învățământul liceal este organizat diferențiat cu filiera teoretică și vocațională, în conformitate cu:

a)

reperele metodologice, Planul‑cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal;

b)

componentele Curriculumului național și prevederile Planului‑cadru pentru învățământul liceal;

c)

proiectele didactice, planurile de dezvoltare a instituției de învățământ;

d)

necesitățile instituțiilor de învățământ.

49.

Evaluarea Curriculumului școlar se realizează de către:

a)

Ministerul Educației și Cercetării și alte structuri abilitate;

b)

organele locale de specialitate în domeniul învățământului;

c)

Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare;

d)

Inspectoratul Școlar Național.

50.

Evaluarea rezultatelor învățării în învățământul primar se face cu:

a)

note de la „10” la „1”;

b)

note de la „10” la „5”;

c)

note de la „10” la „4”.

d)

descriptori si calificative

51.

Cadrul de Referință al Curriculumului Național promovează:

a)

ansamblul de principii de politici curriculare

b)

modele de proiectare de lungă durată

c)

model de proiectare de scurtă durată

d)

model de proiectare managerială

52.

Planul-cadru include:

a)

disciplinele obligatorii

b)

disciplinele opționale

c)

numărul maxim și minim de ore aferente fiecărei discipline

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

53.

Temele cross-curriculare / transversale / inter- și transdisciplinare trebuie să acopere conținut curricular:

a)

în materii, diferite discipline sau domenii de învățare

b)

într-o anumită materie specifică

c)

în materii suplimentare

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

54.

Planurile-cadru standard sunt structurate pe componente:

a)

discipline obligatorii prezentate pe arii curriculare (componenta invariabilă)

b)

discipline opționale (componenta variabilă)

c)

discipline de extindere

d)

discipline obligatorii prezentate pe arii curriculare (componenta invariabilă) și discipline opționale (componenta variabilă)

55.

Planurile-cadru de alternativă (innovative) sunt structurate pe componentele:

a)

discipline obligatorii (componenta invariabilă)

b)

discipline opționale (componenta variabilă)

c)

discipline la alegere (componenta variabilă)

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

56.

Disciplinele la alegere reprezintă componenta variabilă a planului-cadru de învățământ pentru:

a)

clasele de liceu

b)

învățământul primar

c)

învățământul gimnazial

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

57.

În învățământul liceal, pot fi evaluate prin examene naționale:

a)

disciplinele opționale

b)

disciplinele la alegere

c)

disciplinele din trunchiul comun

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

58.

Disciplinele opționale sunt propuse de către școli în consultare cu:

a)

organul local de specialitate în domeniul învățământului

b)

Ministerul Educației și Cercetării

c)

părinții și elevii

d)

consiliul de administrație

59.

Evaluarea rezultatelor învățării are ca obiectiv:

a)

determinarea nivelului de formare a competențelor elevilor

b)

dezvoltarea capacităților de evaluare ale elevilor

c)

reflecția asupra propriilor performanțe și ajustarea strategiilor de învățare

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

60.

Instituția de învățământ și cadrul didactic au autonomie în alegerea formelor de evaluare:

a)

orală

b)

scrisă

c)

practică și asistată la calculator

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

61.

Managementul procesului de evaluare garantează:

a)

confidențialitatea în păstrarea datelor

b)

raportarea cu acuratețe a rezultatelor evaluării

c)

comunicarea / prezentarea publică a rezultatelor evaluării în bază de dovezi

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

62.

Managementul Curriculumului Național presupune:

a)

activități de proiectare

b)

activități de implementare

c)

activități de monitorizare, evaluare și dezvoltare curriculară

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

63.

Inclu­derea în documentele de politici și de planificare internă ale instituției a angajamentului de prevenire și combatere a violenței, inclusiv a bullying-ului, precum și a măsurilor necesare în vederea respectării acestui angajament se asigură de către:

a)

conducerea instituției (directorul)

b)

consiliul de administrație

c)

consiliul profesoral

d)

organul local de specialitate în domeniul învățământului

64.

Managementul Curriculumului Național se realizează:

a)

la nivel național;

b)

la nivel local;

c)

la nivel instituțional și la nivel de clasă;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c).

65.

Perioada, numărul și durata vacanțelor, precum și durata orelor de clasă (lecțiilor) în învățământul general se stabilesc de către:

a)

Guvernul Republicii Moldova;

b)

Ministerul Educației și Cercetării;

c)

Agenția Națională pentru Asigurarea Calității în Educație și Cercetare;

d)

organul local de specialitate în domeniul învățământului.

66.

Decadele tematice au ca scop:

a)

promovarea valorilor naționale, interculturale și universale;

b)

evaluarea nivelului de dezvoltare al competențelor elevilor;

c)

dezvoltarea conținuturilor și componentelor curriculare;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) - c).

67.

În învățământul general nu este obligatorie desfășurarea decadei tematice:

a)

Educație pentru valorile naționale;

b)

Memorie și Recunoștință;

c)

Educație pentru valorile general umane;

d)

Orientare în carieră.

68.

Lista decadelor tematice obligatorii este aprobată de către:

a)

Ministerul Educației și Cercetării;

b)

organele locale de specialitate în domeniul învățământului;

c)

conducerea instituției de învățământ;

d)

consiliul profesoral.

69.

În procesul de organizare a decadelor tematice, conducerea instituției de învățământ are ca responsabilități:

a)

planifică decadele tematice în planul managerial anual;

b)

desemnează responsabili pentru fiecare decadă;

c)

monitorizează și evaluează desfășurarea decadelor tematice;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) - c).

70.

Responsabil de monitorizarea și evaluarea decadelor tematice este:

a)

Ministerul Educației și Cercetării;

b)

organele locale de specialitate în domeniul învățământului;

c)

conducerea instituției de învățământ;

d)

toate răspunsurile de la lit. a) - c).

71.

Decadele tematice sunt realizate prin activități educaționale:

a)

formale și informale;

b)

nonformale și informale;

c)

formale, nonformale și informale;

d)

formale și nonformale.

72.

Idealul educațional al școlii din Republica Moldova constă în formarea unei personalități:

a)

cu spirit de inițiativă și independentă în opinie și acțiune;

b)

care posedă un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii;

c)

care posedă un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar și independentă în opinie și acțiune;

d)

cu spirit de inițiativă, capabile de autodezvoltare, care posedă nu numai un sistem de cunoștințe și competențe necesare pentru angajare pe piața muncii, dar și independentă de opinie și acțiune, fiind deschisă pentru dialog intercultural în contextul valorilor naționale și universale asumate.

73.

Pentru organizarea olimpiadelor școlare la nivel local administrația instituției de învățământ constituie:

a)

Consiliul local de coordonare;

b)

Comisia locală de experți;

c)

grupuri de lucru pentru fiecare disciplină de concurs;

d)

Comitetul olimpic local.

74.

Elaborarea probelor de concurs pentru etapa locală a olimpiadelor școlare reprezintă competență a:

a)

Consiliului raional/municipal de coordonare;

b)

Consiliului local de coordonare;

c)

Consiliului olimpic republican la disciplina de studiu;

d)

organului local de specialitate în domeniul învățământului.

75.

Stabilirea componenței juriului și a comisiei de contestare pentru etapa locală a olimpiadelor școlare reprezintă competență a:

a)

Consiliului raional/municipal de coordonare;

b)

Consiliului local de coordonare;

c)

Consiliului olimpic republican la disciplina de studiu;

d)

organului local de specialitate în domeniul învățământului.

76.

La faza locală a olimpiadelor școlare participă:

a)

elevii cu media semestrială mai mare de 8 la disciplina de concurs

b)

elevii care au ocupat loc premiant la etapa locală din anul precedent

c)

orice elev din instituție ce atestă aptitudini și manifestă interes pentru domeniul respectiv

d)

elevii nominalizați de către profesorul la clasă sau de către comisia de experți

77.

Cuantumurile premiilor acordate fiecărui elev la competițiile individuale la etapa republicană a olimpiadelor și concursurilor se încadrează în limitele:

a)

1500 lei – 800 lei

b)

2000 lei – 800 lei

c)

1500 lei – 500 lei

d)

2000 lei – 1200 lei

78.

Premiile bănești pentru performanțele, obținute în cadrul olimpiadelor școlare la etapa locală, sunt acordate din fondurile disponibile ale:

a)

organului local de specialitate din domeniul învățământului

b)

instituției de învățământ

c)

Consiliului raional/municipal

d)

Consiliului local

79.

Pentru performanțele elevilor, obținute la etapele locale, raionale/municipale, zonale, republicane ale competițiilor individuale, premiul se acordă:

a)

profesorului care învață elevul la disciplina de concurs în instituția în care elevul își face studiile

b)

profesorului care a pregătit elevul

c)

doar elevului

d)

profesorului nominalizat de către elevul premiant

80.

Tabelul nominal și tabelul mediei școlare la disciplinele de examen sunt predate de către directorul instituției de învățământ la Centrul de Bacalaureat:

a)

în variantă electronică

b)

în variantă imprimată simplă (nu neapărat cu aplicarea ștampilei instituției de învățământ)

c)

în variantă imprimată, documentată cu ștampila instituției

d)

în variantă electronică sau imprimată, la decizia președintelui Centrului de Bacalaureat

81.

Constituie atribuție/atribuții ale directorului instituției de învățământ:

a)

aduce, contra semnătură, la cunoștința cadrelor didactice, elevilor și părinților prevederile Regulamentului cu privire la examenul național de bacalaureat

b)

preîntâmpină, sub orice pretext, formă, modalitate, acumulările de bani pentru organizarea și desfășurarea examenului de bacalaureat

c)

verifică corectitudinea notelor din diploma de bacalaureat și din anexa acesteia

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

82.

Anexa la diploma de bacalaureat este semnată de către:

a)

directorul instituției de învățământ în care candidații și-au făcut studiile

b)

șeful organului local de specialitate în domeniul învățământului

c)

președintele Centrului de Bacalaureat

d)

directorul entității naționale cu funcții de evaluare și examinare

83.

Absolvenților de liceu care nu au promovat examenul de bacalaureat, dar care au realizat cursul liceal li se eliberează:

a)

un certificat de studii gimnaziale documentat prin antetul și ștampila instituției

b)

un certificat de studii liceale documentat prin antetul și ștampila instituției

c)

un certificat care atestă doar examenele de bacalaureat promovate

d)

doar Certificatul de studii gimnaziale

84.

Directorii instituțiilor de învățământ primesc, sub semnătură, de la președintele Centrului de Bacalaureat:

a)

diplomele de bacalaureat ale absolvenților instituției pe care o conduc

b)

testele scrise ale candidaților (originalul), maculatoarele

c)

copie a borderourilor de notare pentru fiecare disciplină de examen, extrasul din procesul-verbal al rezultatelor examenului, documentat prin ștampila Centrului de Bacalaureat și semnătura Președintelui Centrului de Bacalaureat

d)

toate răspunsurile de la lit. a) – c)

85.

Admiterea la examenul de bacalaureat se face de către:

a)

Consiliul profesoral al instituției de învățământ

b)

directorul instituției de învățământ și profesorii care predau la clasă absolvenților instituției date

c)

Comisia Raională/Municipală de Examene

d)

organul local de specialitate în domeniul învățământului

86.

În caz de nepromovare a examenului de bacalaureat, acesta poate fi susținut:

a)

gratuit doar în următorul an

b)

gratuit de trei ori în decursul următorilor 3 ani

c)

gratuit de două ori în decursul următorilor 3 ani

d)

ori de câte ori solicită candidatul, dar cu condiția achitării unei taxe stabilite de minister

87.

Testele de examen se păstrează în arhiva:

a)

instituției în care și-au făcut studiile candidații

b)

Centrului de Bacalaureat

c)

organului local de specialitate în domeniul învățământului

d)

entității naționale cu funcții de evaluare și examinare

88.

Elevilor care nu au promovat examenele de absolvire a gimnaziului, la cerere, li se eliberează:

a)

un certificat cu notele doar pentru examenele la disciplinele promovate, documentat prin ștampila instituției și semnătura directorului;

b)

un certificat de studii gimnaziale, documentat prin ștampila instituției și semnătura directorului;

c)

un certificat academic privind situația școlară încheiată pentru ciclul gimnazial, documentat prin ștampila instituției și semnătura directorului;

d)

Certificatul de studii gimnaziale cu indicarea tuturor notelor obținute la examenele de absolvire a gimnaziului.

89.

De la proba de examen de absolvire a gimnaziului sunt eliberați, cu nota „10” (zece), din oficiu:

a)

deținătorii diplomelor de gradul I, II și III la olimpiadele republicane, organizate de către minister, în anul absolvirii;

b)

elevii, care în una din clasele VII-IX au obținut, la disciplina de examen, medalii individuale/pe echipe, sau mențiuni de onoare la olimpiadele internaționale, recunoscute de minister;

c)

deținătorii diplomelor de gradul I, II, III și mențiuni de onoare la olimpiadele republicane la disciplina dată, organizate de către minister în anul absolvirii;

d)

elevii care la sfârșitul fiecărui an din ciclul gimnazial au obținut media anuală „10” la disciplina de examen.

90.

Candidații care nu au fost admiși de către Consiliul profesoral la examenele de absolvire a gimnaziului, în sesiunea de bază, din cauza notelor insuficiente sau din cauza altor motive întemeiate:

a)

vor susține examenul în următorul an de studii;

b)

vor susține examenul în următorul an de studii, cu condiția obținerii notei anuale de minim „5” (cinci);

c)

au dreptul să le susțină în sesiunea suplimentară în cazul în care sunt admiși de către Consiliul profesoral al instituției de învățământ urmare a lichidării corigenței;

d)

vor susține examenul în sesiunea suplimentară cu angajamentul lichidării corigenței până la începerea unui nou an de studii.

91.

Testele scrise de candidați în cadrul examenelor de absolvire a gimnaziului se păstrează în instituția de învățământ timp de:

a)

1 an

b)

3 ani

c)

5 ani

d)

7 ani

92.

Admiterea la examenele naționale de absolvire a gimnaziului se face de către:

a)

directorul instituției de învățământ și profesorii care predau la clasă absolvenților instituției date

b)

Comisia Națională de Examene

c)

Comisia Raională/Municipală de Examene

d)

Consiliul profesoral al instituției de învățământ

93.

La testarea națională în învățământul primar sunt admiși:

a)

elevii, care la data desfășurării testării naționale au înregistrat calificativul „bine” la disciplinele testate

b)

toți elevii clasei a IV-a, indiferent de situația lor școlară

c)

elevii, părinții cărora au solicitat, printr-o cerere scrisă, adresată directorului instituției de învățământ, testarea copiilor săi

d)

toți elevii care la data desfășurării testării au împlinit vârsta de 10 ani

94.

Calificativul obținut la testarea națională în învățământul primar:

a)

are valoarea unui calificativ curent, acordat la o evaluare sumativă

b)

se atribuie ca și calificativ anual final

c)

se atribuie ca și calificativ final semestrial

d)

se convertește într-o notă echivalentă schemei de notare de la „1” (unu) la „10” (zece)

95.

Atribuțiile administrației instituțiilor de învățământ, cu referire la testarea națională în învățământ primar, sunt:

a)

organizează și desfășoară, în conformitate cu prevederile metodologice testarea națională în instituția de învățământ respectivă

b)

preîntâmpină, sub orice formă, modalitate, acumulările de bani pentru organizarea și desfășurarea testării naționale în învățământul primar

c)

acumulează și transmite punctajele cumulative (numărul de elevi cu același număr de puncte) organului local de specialitate în domeniul învățământului

96.

Testarea națională în învățământul primar este obligatorie:

a)

doar pentru elevii care au acumulat cel puțin calificativul „satisfăcător” la disciplinele testate

b)

pentru elevii, părinții cărora au solicitat testarea

c)

pentru fiecare elev

d)

pentru elevii care intenționează să-și schimbe instituția de învățământ

Similar Resources on Wayground

Gramática Semana 9 Cuestionario

100 questions

Gramática Semana 9 Cuestionario

quiz

Worksheet

•

University - Professi...

EXAMEN FINAL ANATFISIO 2023

100 questions

EXAMEN FINAL ANATFISIO 2023

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Desarrollo Seguro

99 questions

Desarrollo Seguro

quiz

Worksheet

•

Professional Development

pharmacology test 3

99 questions

pharmacology test 3

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Preguntas de Investigación

93 questions

Preguntas de Investigación

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Cuestionario 3

99 questions

Cuestionario 3

quiz

Worksheet

•

Professional Development

Imperialism and Progressivism Family Fued

94 questions

Imperialism and Progressivism Family Fued

quiz

Worksheet

•

Professional Development