Subiectul I A- Teorie și itemi - Logică - Bacalaureat

De Dumitrel Toma www.dumitreltoma.ro

Subiectul I A

Teorie și itemi grilă Logică - Bacalaureat

Cei 10 itemi grilă ai subiectului I A conțin elemente teoretice din capitolele

Îți propun să parcurgi mai întâi lecția aceasta digitală, care conține toate elementele teoretice necesare, urmate de itemi grilă,. Iar ulterior să accesezi toate colecțiile de itemi grilă colectați din suniectele date la examene, precum și din testele de antrenament. Mult succes!

• Termeni: dimensiuni, clasificare, raporturi

• ​Clasificarea: structură, reguli

• Propoziții categorice: structură, tipuri

• Raționamente: tipuri

• Demonstrația: structură, reguli, tipuri​​

Termeni: dimensiuni

Doi, trei itemi grilă sunt formulați pe baza acestor informații.

Un termen are trei dimensiuni:

a) Lingvistică - cuvântul, grupul de cuvinte

b) Cognitivă - Intensiunea - sensul, înțelesul, conținutul termenului

c) Ontologică - Extensiunea - sfera, mulțimea elementelor din realitate desemnate de termen​

​Termenul copil are intensiunea mai mică decât termenul copil cuminte, pentru că termenul copil cuminte are un conținut/sens mai bogat: copil + cuminte.​ Când se adaugă un conținut, intensiunea crește.

Termenul ​bec are extensiunea mai mare decât termenul bec alb, pentru că există mai multe becuri, decât becuri albe. Când intesiunea crește, extensiunea scade. Când intensiunea scade, extensiunea crește.

Termeni: dimensiuni

Doi, trei itemi grilă sunt formulați pe baza acestor informații.

​Termenul copil are intensiunea mai mică decât termenul copil cuminte, pentru că termenul copil cuminte are un conținut/sens mai bogat: copil + cuminte.​ Când se adaugă un conținut, intensiunea crește.

Termenul ​bec are extensiunea mai mare decât termenul bec alb, pentru că există mai multe becuri, decât becuri albe.

Când intesiunea crește, extensiunea scade.

Când intensiunea scade, extensiunea crește.

Dacă termenului copil frumos îi este eliminată însușirea frumos, intensiunea scade, iar extensiunea crește.​

Multiple Choice

Care termen are intensiunea (conținutul) mai bogată?

• Cal

• Cal alb

• Cal alb și înalt

• Cal alb, înalt și ascultător

Multiple Choice

Care termen are extensiunea (sfera) mai mare?

• Cal

• Cal alb

• Cal alb și înalt

• Cal alb, înalt și ascultător

Multiple Choice

Ce se întâmplă cu extensiunea atunci când intensiunea crește?

• Se reduce

• Se mărește

• Rămâne neschimbată

Multiple Choice

Ce se întâmplă cu intensiunea atunci când extensiunea crește?

• Se reduce

• Se mărește

• Rămâne neschimbată

Multiple Choice

Ce se întâmplă cu intensiunea atunci când extensiunea se reduce?

• Se reduce

• Se mărește

• Rămâne neschimbată

Multiple Choice

Ce se întâmplă cu extensiunea atunci când intensiunea se reduce?

• Se reduce

• Se mărește

• Rămâne neschimbată

Multiple Choice

Ordonează crescător din punct de vedere intensional termenii: a) cais uscat și bătrân b) cais uscat c) cais

• a, b, c

• c, a, b

• c, b, a

• b,a,c

Multiple Choice

Ordonează descrescător din punct de vedere intensional termenii: a) om bun și cald b) om bun c) om

• a, b, c

• c, a, b

• c, b, a

• b,a,c

Multiple Choice

Ordonează crescător din punct de vedere extensional termenii: a) televizor, b) televizor LCD mare, c) televizor LCD

• a, b, c

• b, c, a

• c, b, a

• b,a,c

Multiple Choice

Ordonează descrescător din punct de vedere extensional termenii: a) ramuri, b) ramuri de prun uscate, c) ramuri de prun

• a, b, c

• b, c, a

• a, c, b

• b,a,c

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Termenii: clasificarea intensională

Caisă este un termen logic absolut, concret, simplu (din punct de vedere intensional).

Biblioteca liceului este un termen relativ, concret, compus, pozitiv ​(din punct de vedere intensional)

Intensională=în funcție de conținut, sens, înțeles

Absoluți (cal) - relativi (calul meu)

Abstracți (frumusețe) - concreți (frumos)

Pozitivi (generos) - negativi (egoist)

Simpli (floare) - compuși (floare de colț)​

Termenii: clasificarea extensională

Caisă este un termen nevid, general, distributiv, precis (din punct de vedere extensional).

​Echipă de urși raționali și sensibili este un termen vid, colectiv (din punct de vedere extensional).

Extensională = în funcție de mulțimea elementelor desemnate de termen.

Vizi = niciun element (Zâna Zorilor) - nevizi = cel puțin un element (pahar)

Singulari = un singur element (Terra) - generali = cel puțin două elemente (planetă)

Colectivi = o mulțime (batalion) - distributivi = elemente individuale (soldat)

Preciși = extensiune ușor de delimitat (cub) - vagi = greu de delimitat (interesant)​

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Termeni: Raporturi

Raporturile se stabilesc doar la nivelul extensiunilor termenilor (la nivelul sferelor, mulțimilor de elemente desemnate de termeni).

​A. De concordanță

Termenii au elemente comune în extensiunile lor.​

​a) Identitate (pepene, lubeniță) - extensiuni comune

b) Ordonare (caisă, caisă roșie) - extensiunea unui termen (specie) este cuprinsă în extensiunea celuilalt, mai largă (gen)

c) Încrucișare​ (român, creștin) - extensiunile au și elemente comune, dar și necomune

Termeni: Raporturi

Raporturile se stabilesc doar la nivelul extensiunilor termenilor (la nivelul sferelor, mulțimilor de elemente desemnate de termeni).

​B. De opoziție

​Termenii nu au elemente comune în extensiunile lor.

a) Contrarietate (planetă, asteroid, specii ale genului/în universul de discurs obiecte cerești)

b) Contradicție​ (frumos-urât, în universul de discurs estetică; cal-noncal, în afara unui univers de discurs)

Termenii au elemente comune în extensiunile lor.

Extensiunile sunt reprezentate prin cercuri.​

Raporturi de concordanță

Termenii nu au elemente comune în extensiunile lor.

Raporturi de opoziție

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Propozițiile categorice

Propozițiile categorice au conținut informațional, sunt enunțiative, nu sunt interogative sau exclamative.

Cuantor + Subiect logic + Copula + Predicat logic

Cuantorul poate fi universal (toți, niciunul) sau particular (unii).

Copula poate fi afirmativă (este) sau negativă (nu este).

Subiectul logic și predicatul logic sunt termeni logici.​

​Structură

Formă logică prin care se ilustrează un raport între doi termeni (subiectul și predicatul).

Propozițiile categorice

Reține aceste date pentru a putea rezolva corect itemii care urmează.

​Tipurile acestora depind combinația cuantor-copulă.

Cele două cuvinte din limba latină ajută la asocierea corectă a simbolurilor cu tipurile propozițiilor categorice.

a, i - afirmative, e, o - negative​

a, e - universale, i, o - particulare​

Mnemoschemă

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Clasificarea

Structura clasificării:

1. Elementele clasificării: sunt noţiunile care vor fi supuse operaţiei de clasificare şi care formează obiectul clasificării

2. Clasele = noţiunile obţinute ca rezultat al clasificării

3. Criteriul clasificării (diferenţa specifică) = proprietăţile pe baza cărora se realizează gruparea elementelor în clase.

Operația de grupare a unor elemente date în clase, în funcție de un anumit criteriu.

Clasificarea

Clasificarea animalelor (elementele clasificării) în funcție de prezența coloanei vertebrale (criteriul) generează două clase: clasa animalelor vertebrate și clasa animalelor nevertebrate. Cele două clase se afă în raport de opoziție (nu au elemente comune).

Structura clasificării:

1. Elementele clasificării: sunt noţiunile care vor fi supuse operaţiei de clasificare şi care formează obiectul clasificării

2. Clasele = noţiunile obţinute ca rezultat al clasificării

3. Criteriul clasificării (diferenţa specifică) = proprietăţile pe baza cărora se realizează gruparea elementelor în clase.

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Clasificarea

O clasificare abundentă este o clasificare care încalcă regula completitudinii.

1. Clasificarea trebuie să se realizeze respectând structura clasificării (cele 3 elemente: noțiunile date=obiectul clasificării, clasele obținute și fundamentul clasificării).

2. Clasificarea trebuie să fie completă (nu trebuie să existe elemente care să rămână în afara claselor).

3. Pe aceeaşi treaptă a clasificării, între clasele obţinute trebuie să existe numai raporturi de opoziţie - clasele nu au elemente comune (contradicţie – dacă sunt două clase; contrarietate – pt. mai mult de 2 clase).

Cele 5 reguli ale clasificării corecte

Clasificarea animalelor (elementele clasificării) în funcție de prezența coloanei vertebrale (criteriul) generează două clase: clasa animalelor vertebrate și clasa animalelor nevertebrate. Cele două clase se afă în raport de contradicție.

4. Criteriul clasificării trebuie să fie unic şi bine determinat într-o operaţie. Nu sunt permise criterii multiple pentru că ar rezulta clase între care nu ar mai exista raporturi de opoziție.

5. Regula asemănării (a omogenităţii) – cere ca asemănările dintre obiectele aflate în aceeaşi clasă să fie mai importante decât deosebirile dintre ele. Acesta nu permite aşezarea în aceeaşi clasă a unor obiecte cu însuşiri esenţiale contradictorii, chiar dacă ele se pot asemăna prin însuşiri neesenţiale (exemplu de clasificare greșită: cazul situării delfinului - mamifer şi peștilor în aceeaşi clasă după criteriul mediului acvatic).​

Cele 5 reguli ale clasificării corecte

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Raționamente

În limbaj natural, premisele sunt introduse prin indicatorii: dacă, întrucât, deoarece, fiindcă, având în vedere, pentru că etc. Concluziile sunt introduse prin indicatorii: rezultă că, deci, așadar, prin urmare, atunci etc.

Tipuri de raționamente

A. În funcție de numărul premiselor:

a) Imediate (cu o premisă): conversiuni, obversiuni

b) Mediate (cu două premise)​: silogism

B. În funcție de direcția procesului de raționare

a) Deductive (premise generale conduc la concluzie particulară)

b) Inductive​ (premise particulare conduc la concluzie generală)

​Operații logice prin care, din propoziții date, numite premise, se obține o propoziție nouă, numită concluzie.

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Raționamentele deductive

* Prin excepție de la regula de mai sus, raționamentele deductive pot avea și același nivel de generalitate între premise și concluzie. General - General (exemplu SeP->PeS) sau Particular - Particular (exemplu SiP->PiS). Niciodată însă nu au premise particulare și concluzii generale.

​Tipuri de deducții

1. Imediate

   1. Conversiuni

      1. simple: SiP-c->PiS, SeP-c->PeS

      2. prin accident: SaP-c->PiS, SeP-c->PoS

   2. Obversiuni​ SaP-o->Se~P, SeP-o->Sa~P, SiP-o->So~P, SoP-o->Si~P

2. Mediate

   1. Silogismul​

Conduc de la premise generale la concluzii particulare. Se bazează pe particularizări.*

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Raționamentele inductive

Rețineți asocierea finit-complet-cert, infinit-incomplet-incert.

​Tipuri de inducții

1. Complete, în care numărul premiselor este finit și mic, fiind verificate. Ele determină concluzii tari/sigure/certe.

2. Incomplete​, în care numărul premiselor este infinit sau suficient de mare încât să nu poată fi verificate toate. Ele determină concluzii slabe/probabile/nesigure/incerte/amplificatoare.

​

Conduc de la premise particulare la concluzii generale. Se bazează pe generalizări.

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Demonstrația

Procesele de demonstrare pot fi raționamentele deductive imediate sau mediate, precum și inducțiile complete.

Structura demonstrației

​1. Teza de demonstrat pe care intenționăm să o dovedim ca fiind adevărată.

2. Fundamentul demonstrației este ansamblul premiselor adevărate din care urmează să conchidem teza

3. Procesul de demonstrare este raționamentul prin care deducem teza din premise (deductiv sau inductiv).

Demonstrația este procesul logic prin care o propoziție dată este dovedită adevărată printr-un raționament în care premisele sunt adevărate.

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Regulile demonstrației

Aceste reguli trebuie reținute pentru a putea rezolva itemii care urmează.

1. Teza să fie clar și precis formulată (termeni cu semnificație unică).

2. Teza să rămână aceeași pe tot parcursul demonstrației.

3. Teza să fie cel puțin o propoziție probabilă (nu este o propoziție infirmată)

4. Fundamentul să conțină numai propoziții adevărate

5. Demonstrația argumentelor este independentă de demonstrarea tezei astfel că argumentele să constituie un temei suficient pentru teză.

6. Demonstrația trebuie să fie corectă, adică teza trebuie să rezulte cu necesitate din fundament.

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Tipuri de demonstrații

Rareori apar și itemi care vizează tipurile demonstrațiilor.

1. În funcție de procedeul utilizat:

   1. ​demonstratie intuitiva (neaxiomizat sau axiomizat)

   2. formalizata

2. În funcție de ​sprijinul indirect sau direct pe experiență:

   1. ​demonstratii deductive (independente de experiență)

      1. Directe: inducție completă, conversiune, obversiune, silogism

      2. Indirecte​: prin excludere, prin absurd si apagogica (prin infirmarea opusei), prin imposibil.

   2. demonstratii inductive (bazate pe experiență).

Multiple Choice

• a

• b

• c

• d

Poll

Care capitol a fost dificil de înțeles?

• Termenii

• Propozițiile categorice

• Raționamentele

• Demonstrația

• Clasificarea

Poll

Consideri că această prezentare îți este de ajutor?

• Da

• Nu

• Mai curând Da

• Mai curând Nu

Pentru a te asigura că realizezi cea mai bună pregătire pentru examen, din următorul slide poți deschide lecții digitale pentru toate subiectele, chestionare bazate pe testele de antrenament din anii 2021 și 2020, chestionare cu toți itemii grilă care au fost dați la examenele din perioada 2013-2019, chestionare cu toți itemii grilă din testele de antrenament din anii 2020 și 2021, dar și chestionare de exersare și fixare pentru toate subiectele.

Mult succes!​

Dacă îți sunt de folos aceste lecții, nu uita să le distribui și către alți colegi.

Te felicit și îți mulțumesc pentru parcurgerea acestei lecții digitale.

Home

Open in new tab

Copy link