CRED chestionar de evaluare

In prezent, indiferent de țară, de contextul cultural și de specificul național, sistemele de educație realizează reforme profunde în curriculumul național, promovând competența ca element fundamental. Aceste schimbări urmăresc:

• să dezvolte cunoștințe și să formeze o solidă cultură generală, atât de necesară în economia cunoașterii

• să ofere contexte semnificative de învățare, în care fiecare absolvent e stimulat să învețe pe tot parcursul vieții

• să pregătească fiecare absolvent pentru o specializare anumită, care să-i permită să facă față unei societăți cu ritm înalt de dezvoltare

• să dezvolte profesori experți, care să sprijine elevii să găsească răspunsuri corecte, esențiale pentru dezvoltarea unei economii înalt competitive.

„Profilul de formare european” este structurat pe baza a opt competențe-cheie definite în anul 2006. Printre

rezultatele învățării așteptate a fi dezvoltate de fiecare tânăr pentru a răspunde provocărilor unei lumi interconectate, Comisia și Parlamentul European recomandau:

• competența de învățare autonomă

• competențele de bază în științe și tehnologii

• competența de creativitate și expresivitate culturală

• competențele sociale și civice

Ca profesori putem transforma „predarea disciplinei” într-un set de contexte, concepte și metodologii care să îl spijine în mod real pe elev să-și formeze competențele cheie. Pentru aceasta, trebuie doar să ne punem întrebarea....

• De ce unii elevi ajung la un nivel de performanță înalt?

• Cum să demonstrez importanța disciplinei/disciplinelor pe care le predau?

• De ce fac ceea ce fac la clasă?

• Cum pot să devină competitivi elevii mei?

Rolul planurilor-cadru utilizate în învăţământul primar este în mod direct legat de modul lor de generare și de raportarea la un profil de formare. Astfel, planurile-cadru trebuie înțelese ca...

• documente de politică educaţională, cu caracter esențial reglator

• tabele cu discipline şcolare ce vor fi studiate de elevi şi alocări orare asociate

• documente care definesc importanța unei discipline în raport cu alta și locul

• documente care structurează parcursul educaţional şi timpul şcolar al elevului și norma didactică a profesorului;

Care dintre afirmațiile de mai jos surprind în mod adecvat relația dintr-o disciplină de studiu și competențele-cheie:

• O disciplină poate avea o competență-cheie pe care să o vizeze în mod privilegiat

• Doar unele discipline urmăresc formarea competențelor-cheie

• Orice disciplină vizează numai o anumită competență-cheie

• O disciplină poate viza toate competențele-cheie

Profilul de formare pentru învățământul gimnazial este construit în funcție de:

• particularitățile de vârstă ale copiilor

• nivelul de dezvoltare a competențelor cheie

• conținuturile tematice și obiectivele operaționale

• finalitățile învățământului gimnazial

Activitățile de învățare dintr-o programă școlară:

• a) Sunt obligatorii și definesc activitatea didactică a profesorului la clasă

• a) Sunt recomandate și pot fi completate cu activitățile propuse de profesor

• a) Sunt specifice demersului de învăţare parcurs de elev pentru dezvoltarea competenţei specifice vizate

• a) Sunt specifice demersului de predare și vizeaza activitatea profesorului

Lectura integrală și personalizată a unei programe școlare este importantă pentru un cadru didactic dacă ...

• Se realizează independent de procesul de proiectare didactică

• Ajută exclusiv la identificarea conținuturilor și a alocărilor orare asociate acestora

• Sprijină contextualizarea modului în care această programă e aplicată

• Nicio variantă de mai sus

Planificarea calendaristică anuală este un document proiectiv care este dezvoltat prin ….

• Asocierea elementelor programei (competenţe specifice şi conţinuturi), în cadrul unităţilor de învăţare.

• Alocarea unităţilor de timp (număr de ore şi săptămâni) pe care profesorul le consideră optime pe parcursul unui an şcolar.

• Analiza aprofundată și valorificarea conținutului manualului școlar la disciplina respectivă

• Raportare la structura anului școlar

Proiectarea demersului didactic pe baza unităţii de învăţare poate avea următoarele avantaje:

• profesorul are o imagine asupra programei şcolare pe care trebuie să o aplice pe parcursul unui an şcolar

• unităţile de învăţare valorifică potenţialul organizării în succesiune a lecţiilor și asigură relația lor liniară

• la nivelul elevilor, învăţarea dobândeşte un plus de coerenţă prin chiar modul în care este proiectată învăţarea pe termen mediu şi lung;

• profesorul are în mai mare măsură posibilitatea individualizării învățării în raport cu ritmul de învăţare pe care îl au elevii