NEW
Font size
Worksheetsexamen drept penal taxa I
Total questions: 40
Worksheet time: 20mins
Principiile generale ale dreptului penal sunt:
principiul legalității, caracterului personal al răspunderii penale, individualizării pedepsei penale
principiul legalitășii, umanismului, democratismului
principiul umanismului, vinovăției, democratismului
principiul legalității, individualizării răspunderii și pedepsei penale
Legea penală a RM constituie:
actul normativ, adoptat de organul legislativ suprem care cuprinde norme de drept ce stabilesc principiile generale și speciale ale DP, determină faptele ce constituie infracțiuni și prevede pedepsele ce se aplică infractorilor
actul normativ, aprobat de către organul executiv, alcătuit din norme juridice, care determină faptele care constituie infracțiuni și stabilește sancțiunile aplicate infractorilor
actul legislativ care conține norme juridico-penale ce definesc infracțiunile și stabilesc competența organelor de aplicare a legii
actul juridic adoptat de Curtea Supremă de Justiție, care prevede pedepsele penale aplicate persoanelor care au săvârșit infracțiuni
Legea penală intră în vigoare din momentul:
adoptării de către Parlamentul RM
indicat în textul legii sau din momentul publicării în MO al RM
promulgării legii de către Președintele RM
comiterii de către infractor a infracțiunii prevăzute în Codul penal
Cunoaștem următoarele tipuri de dispoziții ale normei juridico-penale:
administrative, regulatorii, de trimitere, simple, date de procuror, penale.
simple, descriptive (definitorii), de trimitere, de blanchetă, combinate.
generale, speciale, combinate, de blanchetă, ilegale, de trimitere.
relativ determinate, absolut determinate, simple, de trimitere, speciale.
Are efect retroactiv legea penală care:
înlătură caracterul infracțional al faptei, ușurează pedeapsa sau în alt mod ameliorează situația persoanei care a comis infracțiunea
era în vigoare pînă la momentul comiterii faptei infracționale
este mai blândă și își extinde efectul asupra faptelor comise după intrarea în vigoare
înrăutățește situația persoanei și prevede pedepse mai dure
Legea penală se aplică în spațiu în conformitate cu următoarele principii:
teritorialității, cetățeniei, realității, universalității, extradării sau neextradării infractorilor
legalității, universalității, internaționalității, reciprocității
cetățeniei, retroactivității, realității, universalității
teritorialității, inviolabilității, integrității, extradării cetățenilor RM
Interpretarea legii penale după subiectul care o efectuiază poate fi:
extensivă, restrictivă, logică
legislativă, judiciară, doctrinară
istorică, legală, oficială
gramaticală, științifică, sistematică
Trăsăturile de bază ale infracțiunii sunt:
pericolul social, vinovăția, daunele cauzate, subiectul infracțiunii
prejudiciabilitatea, vinovăția, ilegalitatea penală, pasibilitatea de pedeapsă
vinovăția, prevederea în legea penală, pedeapsa cu inchisoare, ilegalitatea
gravitatea, periculozitatea penală, cauzarea de daune, pedepsibilitatea
Infracțiunea este definită ca fiind:
o faptă (acțiune sau inacțiune), prejudiciabilă, săvârșită cu vinovăție, prevăzută în legea penală și pasibilă de pedeapsă penală
o abatere disciplinară sau contravenție, social periculoasă, ilegală și pasibilă de pedeapsa penală
o faptă (acțiune sau inacțiune), comisă din întâmplare de către o persoană vinovată care cauzează daune altor persoane
o faptă (acțiune sau inacțiune) urmată de daune cauzate victimei pentru care legea prevede sancțiuni de drept penal
Obiectul infracțiunii reprezintă:
bunurile și alte valori care sunt sustrase de la victimă
valorile sociale și relațiile sociale formate în jurul acestora care sunt prejudiciate prin fapta infracțională
entitățile materiale și nemateriale la care atentează persoanele care săvârșesc infracțiuni
relațiile sociale dintre oameni care sunt puse în pericol prin săvârșirea infracțiunilor
Distingem următoarele tipuri/modalități ale obiectului juridic al infracțiunii:
general, generic sau de grup, nemijlocit (de bază sau suplimentar)
actele juridice, urmările criminale, nemijlocit
daunele cauzate de către infractor relațiilor sociale și valorilor sociale
general, special, material, nemijlocit
Obiectul material al infracțiunii îl constituie:
drepturile patrimoniale, relațiile sociale, valorile sociale
bunurile ce urmează a fi produse și veniturile ratate ale victimei
instrumentele și mijloacele de comitere a infracțiunii
entitățile materiale ce constituie premise, condiții sau mărturii ale existenței relațiilor sociale prin intermediul cărora se dăunează obiectul juridic al infracțiunii
Trăsăturile/semnele laturii obiective a infracțiunii sunt:
fapta (acțiunea sau inacțiunea), urmările prejudiciabile, legătura cauzală, semnele facultative
fapta (acțiunea sau inacțiunea), urmările prejudiciabile, vinovăția, scopul infracțiunii
subiectul, urmările prejudiciabile, metodele și circumstanțele comiterii infracțiunii
atul de conduită al subiectului, urmările prejudiciabile, daunele aduse victimei, vinovăția
Pentru a inputa făptuitorului comiterea infracțiunii prin inacțiune, acesta:
trebuie să fie obligat de a acționa într-un anumit mod și să existe posibilitatea reală de a acționa
trebuie să comită careva acțiuni infracționale și să fie responsabil din punct de vedere psihic
trebuie să acționeze în mod necorespunzător și să fie tras la răspundere penală
trebuie să nu îndeplinească acțiuni care nu sunt obligatorii pentru el
Urmările prejudiciabile reprezintă:
obiectele sau bunurile dobândite de infractor în rezultatul săvârșirii infracțiunii
schimbările sau modificările prejudiciabile exprimate prin daunele reale cauzate obiectului infracțiunii sau generarea pericolului de prejudiciere a acestuia
scopurile finale spre care tinde infractorul săvârșind infracțiunea
consecințele juridice pe care le suportă infractorul (răspunderea și pedeapsa penală)
Raportul/legătura cauzal/ă se stabilește între:
fapta (acțiunea sau inacțiunea) prejudiciabilă săvârșită și urmările prejudiciabile survenite
scopul și motivele infractorului și urmările reale care au survenit în rezultatul comiterii infracțiunii
fapta comisă de infractor și mărimea daunelor suportate de către victimă
modul de comitere a infracțiunii și acțiunile organului de urmărire penală
Locul, timpul, metodele și mijloacele, circumstanțele săvârșirii infracțiunii constituie:
semne obligatorii ale laturii obiective a infracțiunii
semne facultative ale laturii subiective a infracțiunii
semne facultative ale laturii obiective a infracțiunii
semne obligatorii ale laturii subiective a infracțiunii
Semnele facultative ale laturii obiective devin obligatorii în cazul:
constatării lor de către organul de urmărire penală
descrierii lor în dispoziția normei juridico-penale din PS a CP
când infracțiunea a fost săvârșită într-un anumit loc sau într-un interval de timp stabilit
cînd infractorul a utilizat anumite mijloace sau instrumente pentru comiterea infracțiunii
Trăsăturile/semnele laturii subiective ale infracțiunii sunt:
vinovăția, motivul, scopul, starea emoțională a infractorului în timpul comiterii infracțiunii
subiectul infracțiunii, vinovăția sa, raportul cauzal dintre fapta subiectului și urmările prejudiciabile
fapta, motivul, scopul și urmările infracțiunii
atitudinea psihică a subiectului, scopul său și rezultatele infracțiunii
Momentul intelectual al vinovăției prezumă:
înțelegerea/conștientizarea de către subiect a caracterului prejudiciabil al faptei săvârșite ți posibilitatea de a prevedea caracterul prejudiciabil al urmărilor survenite și a raportului cauzal dintre faptă și urmări
capacitatea de cunoaștere a fenomenelor naturii și nivelul dezvoltării psihice și morale ale subiectului
nivelul inteligenții subiectului și reușitele sale academice
capacitatea de ași conduce și direcționa propriile acțiuni în raport cu voința proprie
Conținutul vinovăției ca semn al laturii subiective este format din:
momentul intelectual și cel volitiv
momentul emoțional și capacitatea de a răspunde pentru faptele comise
atitudinea negativă a subiectului față de regulile de conviețuire socială
buna știință a subiectului și conștientizarea caracterului prejudiciabil al faptei sale
Vinovăția are următoarele forme:
intenția directă și indirectă
sineîncrederea exagerată și neglijența
intenția și imprudența
intenția spontană/subită și neglijența
Intenția ca formă a vinovăției are următoarele modalități:
directă, indirectă (eventuală), determinată, indeterminată, premeditată, subită (spontană), simplă, afectată
directă, indirectă, neglijentă, ușurința penală, alternativă, specială
alternativă, proprie, improprie, indirectă, subită, specială, sineîncredere exagerată
naturală, legală, nobilă, decentă, conștientă, inconștientă
Imprudența ca formă a vinovăției are următoarele modalități:
sineîncrederea exagerată și neglijența
neatenția și culpa
ușurința penală și intenția directă
lipsa de preveziune și cazul fortuit
Infracțiiunea săvârșită cu două forme de vinovăție, în consecință se consideră:
intenționată
imprudentă
caz fortuit
vinovăție dublă
Motivul și scopul infracțiunii sunt semne facultative ale laturii subiective doar în cazurile:
când nu sunt prevăzute în dispoziția normei penale din PS a CP
când nu sunt constatate de către organul de urmărire penală
cînd influențează doar încadrarea juridică a faptei comise
cînd nu se iau în calcul la stabilirea pedepsei penale
Prin eroare sau greșeală în dreptul penal vom înțelege:
cunoașterea/perceperea greșită sau eronată de către subiect a circumstanțelor reale juridice și/sau faptice în care a fost comisă fapta infracțională
identificarera greșită a destinației bunurilor sau obiectelor dobândite în rezultatul comiterii infracțiunii
inducerea în eroare a subiectului cu privire la competența organului de urmărire penală
imaginația subiectului referitoare la drepturile sale în cadrul procesului penal
Trăsăturile/semnele subiectului infracțiunii sunt:
particularitățile psihologice și psihice, viziunile sale politice și sociale, responsabilitatea
vârsta minimă cerută de lege, responsabilitatea, semnele speciale prevăzute în lege
responsabilitatea, atitudinea subiectului față de normele juridice și regulile de conviețuire socială, starea familială
studiile, vârsta minimă, antecedentele penale, motivele și scopurile infracțiunii
Conform legii penale sunt recunoscute responsabile persoanele care au săvârșit infracțiuni:
și care au capacitatea de a înțelege caracterul prejudiciabil al acțiunilor sau inacțiunilor sale, precum și capacitatea de ași manifesta voința și de ași dirija acțiunile
și care sunt pasibile de a fi trase la răspundere penală și de ași executa pedeapsa într-un penitenciar
și care au capacitatea de a răspunde în fața legii și de a suporta consecințele juridice aș
și care au capacitatea de a organiza și realiza comiterea infracțiunii, responsabile de atingerea scopului infracțional
Criteriul medical al iresponsabilității prezumă prezența la persoană:
a unei boli psihice cronice, tulburări psihice temporare fie a unei altei stări patologice
a unui certificat medical care atestă o boală cronică irecuperabilă
a unei dereglări psihologice și alienații mintale
a unei stări de afect care nu-i permite să reacționaze adecvat la situații faptice
Calitățile speciale ale subiectului infracțiunii:
trebuie să fie specificate nemijlocit în dispoziția legii sau să rezulte din interpretarea acesteia
nu necesită a fi dovedite dacă organul de urmărire penală nu are acces la datele cu caracter personal ale subiectului
sunt cerute pentru toți participanții la infracțiune, fără excepții
constituie semne facultative ce caracterizează toți participanții la infracțiune, fără excepții
Drept pregătire de infracțiune vor fi considerate:
înțelegerea prealabilă de a săvârși infracțiunea, procurarea, fabricarea, adaptarea mijloacelor sau instrumentelor de comitere a infracțiunii, crearea intenționată, pe altă cale, a condițiilor pentru săvîrșirea acesteia
fapta intenționată, îndreptată nemijlocit spre săvârșirea infracțiunii
demascarea/enunțarea intenției de a săvârși infracțiiunea
acțiunile de studiere a legislației penale și dezvoltarea unor abilități de săvârșire a infracțiunilor
Tentativa de infracțiune are următoarele modalități:
eșuată, demascată, consumată
consumată, neconsumată, la un obiect nul, cu mijloace nule
determinată, indetrminată, infracțională
terminată, neterminată, prin renunțare, prin demascare
Vom fi în prezența pregătirii sau tentativei de infracțiuni când aceasta nu-și produce efectul din cauze:
independente de voința făptuitorului
dependente de voința făptuitorului
renunțării de bună voie de la săvârșirea infracțiunii
obiective și subiective care au determinat subiectul să înceteze activitatea criminală
Tentativa și pregătirea de infracțiune sunt imposibile la infracțiunile comise:
din imprudență
intenționat
cu premeditate
în timp foarte scurt
Infracțiunea unică reprezintă:
o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni(inacțiuni) care se califică conform dispoziției unei singure norme penale
o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) săvârșită o singură dată de către infractor
o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) pentru care instanța de judecată va aplica o singură pedeapsă definitivă
o acțiune (inacțiune) sau un sistem de acțiuni (inacțiuni) săvârșite de infractor prin care se cauzează daune la două obiecte ocrotite de legea penală
Dacă persoana a săvârșit două sau mai multe infracțiuni și nu a fost condamnată definitiv pentru nici una din ele, și nu au trecut termenele de prescripție de tragere la răspundere penală, ne vom afla în prezența:
recidivei de infracțiuni
concursului de infracțiuni
infracțiunii unice complexe
infracțiunii prelungite
Concursul de infracțiuni are următoarele modalități:
real și ideal
periculos și deosebit de periculos
legal și ilegal
natural și juridic
Se consideră recidivă de infracțiuni:
comiterea cu intenție a unei sau mai multor infracțiuni de către o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită cu intenție
comiterea cu intenție a unei sau mai multor infracțiuni de către o persoană cu antecedente penale stinse sau scoase pentru o infracțiune săvârșită cu intenție
comiterea cu intenție a unei sau mai multor infracțiuni de către o persoană cu antecedente penale pentru o infracțiune săvârșită din imprudență
comiterea cu intenție a unei sau mai multor infracțiuni de către o persoană care nu a fost condamnată pentru nici una din ele
Recidiva de infracțiuni are următoarele modalități legale:
simplă, periculoasă, deosebit de periculoasă
generală, specială, penitenciară, criminologică
intenționată, imprudentă, gravă, mai puțin gravă
reabilitatoare, iresponsabilă, premeditată
