Free Printable marketing 3

1.

301. Sfera de produse si de piete (actuale sau noi) spre care intreprinderea se angajeaza sa-si concentreze eforturile reprezinta o componenta a:

a) tacticii de marketing; c) mixului de marketing;

b) politicii de produs; d) strategiei de piata.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

2.

302. Vectorul de crestere reprezinta o componenta a;

a)mixului de marketing; c) strategiei de piata;

b)previziunilor de marketing; d) tacticii de marketing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

3.

303. Avantajul diferential (competitiv) reprezinta o componenta a:

a) mixului de marketing; c) politicii de produs;

b) strategiei de piata; d) tacticii de marketing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

4.

304. Sinergia intreprinderii reprezinta o componenta a:

a) strategiei de piata; c) tacticii de marketing;

b)mixului de marketing; d) segmentarii pietei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

5.

305. Directia in care intreprinderea se dezvolta in corelatie cu actuala situatie a produselor si pietelor sale reprezinta:

a) sfera de produse si de piete (actuale sau noi);

b) vectorul de crestere;

c) avantajul diferential (competitiv);

d) sinergia intreprinderii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

6.

306. in situatia in care exista o cerere negativa trebuie utilizata strategia de:

a) stimulare; b) conversiune; c) dezvoltare; d) intretinere.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

7.

307. in cazul absentei cererii trebuie utilizata strategia de:

a) conversiune; b) dezvoltare; c) stimulare; d) intretinere.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

8.

308. Daca cererea este latenta trebuie utilizata strategia de:

a) conversiune; b) stimulare; c) dezvoltare; d) remarketing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

9.

309. in situatia unei cereri in declin trebuie utilizata strategia de:

a) antimarketing; b) sincromarketing; c) demarketing; d) remarketing;

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

10.

310. in cazul unei cereri fluctuante trebuie utilizata strategia de:

a) demarketing; b) remarketing; c) sincromarketing; d) conversiune.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

11.

311. Daca cererea este completa trebuie utilizata strategia de:

a) intretinere; b) stimulare; c) dezvoltare; d) conversiune

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

12.

312. In cazul cererii excesive trebuie utilizata strategia de:

a) remarketing; b) demarketing; c) antimarketing; d) sincromarketing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

13.

313. In cazul in care cererea este indezirabila trebuie utilizata strategia de:

a) conversiune; b)antimarketing; c) demarketing; d) sincromarketing

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

14.

314. in cazul strategiei de conversiune rolul marketingului este de:

a) dezvoltare a cererii; c) "demistificare a cererii";

b) creare a cererii; d) reducere a cererii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

15.

315. In cazul strategiei de "demarketing" rolul marketingului este de:

a) creare a cererii; c) "distrugere a cererii";

b) dezvoltare a cererii; d) reducerea cererii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

16.

316. in cazul strategiei de sincromarketing rolul marketingului este de:

a) "revitalizarea" cererii; c) regularizarea cererii;

b) "demistificarea" cererii; d) reducerea cererii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

17.

317. imbunatatirea pozitiei pe pietele actuale in conditiile oferirii, in continuare, a acelorasi produse poarta denumirea de strategie de:

a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;

b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

18.

318. Orientarea intreprinderii spre gasirea unor noi segmente de cumparatori care sa-i solicite produsele actuale carora urmeaza sa le dea utilizari noi poarta denumirea de strategie de:

a) dezvoltare a pietei; c) extindere a pietei;

b) penetrare a pietei; d) extinderea liniei produselor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

19.

319. imbunatatirea produselor cu scopul de a spori vanzarile pe pietele actuale poarta denumirea de:

a) strategia de extindere a liniei produselor; c) strategia de reformulare;

b) extindere a pietei; d) dezvoltare a pietei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

20.

320. Modificari ale actualelor produse si introducerea acestora pe noi piete de desfacere poarta denumirea de:

a) strategia de extindere a liniei produselor; b) extindere a pietei;

c) strategia de reformulare; d) strategia de extindere a pietei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

21.

321. Lansarea pe aceleasi piete a unor sortimente noi, imbunatatite, ale unui produs, realizate pe baza unor tehnologii asemanatoare cu cele ale produsului initial poarta denumirea de:

a) strategia de extindere a pietei; c) strategia de inlocuire;

b)strategia de extindere a liniei produselor; d) strategia de diversificare laterala.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

22.

322. Dezvoltarea de noi variante sortimentale ale unui produs pentru a le lansa pe piata in vederea satisfacerii anumitor segmente ale acesteia poarta denumirea de;

a) strategia diferentierii produselor si segmentarii pietei;

b) strategia de extindere a liniei produselor;

c) strategia de diversificare orizontala;

d) strategia de diversificare laterala.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

23.

323. Dezvoltarea de noi produse care au la baza tehnologii inrudite cu cele existente si sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:

a) strategia diversificarii concentrice;

b) strategia diferentierii produselor si segmentarea pietei;

c) strategia de reformulare;

d) strategia extinderii liniei produselor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

24.

324. Atragerea de noi segmente de cumparatori, adaugand variante noi in linia actuala de produse poarta denumirea de:

a) strategia extinderii liniei produselor; c) strategia diversificarii orizontale;

b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia diversificarii laterale.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

25.

325. Dezvoltarea de noi produse prin utilizarea unor tehnologii diferite de cele actuale si care sunt destinate acelorasi segmente de piata poarta denumirea de:

a) strategia diversificarii concentrice; c) strategia diversificarii orizontale;

b) strategia diversificarii laterale; d) strategia extinderii liniei produselor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

26.

326. Realizarea de produse noi, care nu au legatura cu actualele produse, nici din punct de vedere tehnologic, nici din cel al segmentelor de piata carora le sunt destinate poarta denumirea de:

a) strategia diversificarii laterale; c) strategia diversificarii orizontale;

b) strategia diversificarii concentrice; d) strategia extinderii liniei produselor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

27.

327. Pentru o intreprindere comerciala, corespondentul preocuparilor unei intreprinderi producatoare privind alcatuirea gamei de produse este reprezentat de:

a) politica de produs; c) activitatea de inovatie;

b)politica sortimentala; d) utilizarea fortelor de vanzare,

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

28.

328. Din perspectiva utilizarii metodei Boston Consulting Group, un produs care reprezinta un succes comercial va trece, pe rand, prin categoriile:

a) pietre de moara - dileme - vaci de muls - vedete;

b) pietre de moara - vaci de muls - vedete - dileme;

c) dileme - vedete - vaci de muls - pietre de moara;

d) vaci de muls - vedete - dileme - pietre de moara.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

29.

329. in optica de marketing, produsul poate fi abordat in acceptiune:

a) integrata; c) privind statutul sau pe piata;

b) functionala; d) toate cele trei acceptiuni de mai sus.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

30.

330. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si serviciilor nu face parte:

a) brevetul de inventie; c) dreptul de autor;

b) licenta de export; d) mostrele gustative.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

31.

331. O intreprindere de panificatie ofera o gama de produse alcatuita din trei linii: paine (4 sortimente), biscuiti (2 sortimente), produse de patiserie (6 sortimente). Care este largimea gamei de produse a acestei intreprinderi ?

a) 3; b)4; c) 12; d)4;2;6.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

32.

332. Primii adoptatori ai unui nou produs, care se disting prin indrazneala si o relativ mare independenta financiara si sociala, poarta numele de:

a) inovatori; c) majoritate timpurie;

b) acceptanti timpurii; d) nisa de piata.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

33.

333. intre activitatile grupate in functie de continutul politicii de produs a intreprinderii intalnim si urmatoarele componente:

a) cercetarea produsului, alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului;

b) cercetarea produsului, modelarea produsului, atitudinea fata de produsele vechi;

c) modelarea produsului, asigurarea legala a produsului, stabilirea pretului de lansare;

d) alegerea zonei de lansare a produsului, asigurarea legala a produsului, pregatirea pietei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

34.

334. Din randul instrumentelor de asigurare a protectiei legale a produselor si serviciilor fac parte, intre altele:

a) contractul de leasing, dreptul de preemtiune, marca de fabrica;

b) dreptul de autor, mostra gustativa, marca de fabrica;

c) dreptul de autor, evictiunea, dreptul de preemtiune;

d) denumirea de origine, marca de fabrica, contractul de leasing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

35.

335. Totalitatea operatiunilor prin care intreprinderea producatoare confera identitate bunurilor pe care le creeaza reprezinta:

a) modelarea produsului; c) politica de marca a intreprinderii;

b) asigurarea legala a produsului; d) alcatuirea gamei de produse.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

36.

336. Nu reprezinta o componenta acorporala a unui produs:

a) pretul; c) termenul de garantie;

b) greutatea; d) instructiunile de folosinta (utilizare).

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

37.

337. Largimea gamei de produse este data de:

a) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;

b) numarul de linii de produse ce compun o anumita gama de produse;

c) gradul de apropiere al produsului de consumatorul final;

d) distanta dintre cel mai bun si cel mai slab calitativ produs al gamei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

38.

338. Care sunt, in aceasta ordine, valorile pentru lungimea, largimea si profunzimea gamei de produse ale unei firme in urmatoarea situatie: firma are trei linii de fabricatie: costume barbati (10 produse), paltoane barbati (5 produse) si taioare femei (12 produse):

a) 27, 3, 10,5, 12; c) 10, 5, 12, 3, 27;

b) 3, 27, 10,5, 12; d) 27, 10, 5, 12, 3.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

39.

339. Procesul de rationalizare a functiilor unui produs sau serviciu, in scopul obtinerii unei utilitati maxime in conditiile unor costuri minime, se numeste:

a) testare de acceptabilitate; c) creativitate operationala;

b) analiza valorii; d) logistica.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

40.

340. Testarea de acceptabilitate a unui nou produs:

a) este o operatiune premergatoare lansarii acestuia pe piata, prin care se supune verificarii consumatorilor potentiali parametrii principali ai noului produs;

b) este o operatiune de laborator efectuata cu ajutorul unui prototip al noului produs;

c) este o operatiune post-lansare pe piata prin care se verifica vanzarile;

d) este un control de specialitate ai calitatii noului produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

41.

341. Sub raportul gradului de receptivitate fata de noutate, primele trei grupe de consumatori care accepta noutatea sunt:

a) inovatorii, acceptantii timpurii, majoritatea timpurie;

b) inovatorii, acceptantii timpurii, acceptantii intarziati;

c) acceptantii timpurii, acceptantii intarziati, majoritatea timpurie;

d) acceptantii timpurii, majoritatea timpurie, acceptantii intarziati.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

42.

342. Ultimele trei faze ale difuzarii noului produs pe piata sunt:

a) etapa de constatare, etapa de cumpanire, etapa de acceptare sau respingere;

b) etapa de incercare, etapa interesului individual, etapa de cumparare;

c) etapa de constatare, etapa interesului individual, etapa de cumpanire;

d) etapa de cumpanire, etapa de incercare, etapa de acceptare sau respingere.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

43.

343. Difuzarea unui nou produs pe piata se realizeaza in mai multe faze: 1.etapa de cumpanire; 2.etapa de acceptare sau de respingere; 3.etapa de incercare; 4.etapa de constatare; 5.etapa interesului individual. Ordinea de succesiune a acestor etape este urmatoarea:

a) 5-3-1-2-4; b) 4-5-1-3-2; c)l-5-3-4-2; d)5-l-4-3-2.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

44.

344. in cazul strategiei de produs, pozitia intreprinderii fata de dimensiunile si structura gamei de produse ofera posibilitatea alegerii uneia din urmatoarele alternative strategice:

a) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;

b) diversificare sortimentala orizontala, diversificare sortimentala verticala, diversificare sortimentala laterala;

c) perfectionare sortimentala, diferentiere sortimentala, selectie sortimentala;

d) diversificare sortimentala laterala, diferentiere sortimentala, diversificare sortimentala.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

45.

345. Diversificarea orizontala a gamei de produse presupune:

a) prelungirea in "amonte" sau "aval" a unei linii de produse;

b) dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii de baza;

c) cresterea numarului de produse in cadrul unei linii existente;

d) cresterea numarului de linii de produse in cadrul gamei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

46.

346. Faptul ca firma Ford dispune de societati de asigurare proprii reprezinta:

a) o diversificare orizontala a gamei sale de produse;

b) o diversificare verticala a gamei sale de produse;

c) o diversificare laterala a gamei sale de produse;

d) o diversificare in diagonala a gamei sale de produse.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

47.

347. Produsele de comanda speciala sunt o formula utilizata in cadrul politicii de produs, in cazul adoptarii:

a) strategiei de adaptare calitativa;

b) strategiei diferentierii calitative a produselor;

c) strategiei selectiei sortimentale;

d) strategiei stabilitatii calitative.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

48.

348. "Turbomarketingul" se refera la obtinerea unui avantaj competitiv printr-o oferta: a) mai buna; b) mai rapida; c) mai noua; d) mai ieftina.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

49.

349. Decizia unui individ de a deveni utilizator permanent al unui produs reprezinta:

a) manifestarea interesului fata de produs; c) evaluarea cumparaturii;

b) adoptarea produsului; d) incercarea produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

50.

350.Persoanele care adopta un nou produs parcurg mai multe etape. Etapa in care consumatorul este stimulat sa caute informatii despre un produs nou reprezinta etapa: a) constatarii; b) interesului; c) evaluarii; d) incercarii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

51.

350.Care dintre urmatoarele afirmatii privind ciclul de viata al unui produs nu este adevarata ?

a) durata totala a ciclului de viata este direct proportionala cu durata etapei de crestere;

b) produsul are o viata limitata;

c) vanzarea produsului trece prin mai multe faze;

d) profitul difera in functie de etapa din ciclul de viata in care se gaseste produsul.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

52.

352. Profiturile generate de un produs se stabilizeaza si, apoi, incep sa scada, in etapa de:

a) introducere; b) crestere; c) maturitate; d) declin.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

53.

353. in etapa introducerii produsului pe piata, strategia de patrundere rapida pe piata presupune:

a) o promovare sustinuta si un pret mare; c) o promovare redusa si un pret mare;

b) o promovare sustinuta si un pret mic; d) o promovare redusa si un pret mic.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

54.

354. Care dintre urmatoarele modalitati nu conduce la cresterea numarului de utilizatori ai produselor unei anumite firme ?

a) convingerea si atragerea nonutilizatorilor; c) atragerea clientilor concurentei;

b) patrunderea pe noi segmente de piata; d) sporirea consumului clientilor actuali.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

55.

355. Principalul obiectiv de marketing pentru un produs aflat in faza de crestere a ciclului sau de viata trebuie sa fie:

a) reducerea cheltuielilor; c) maximizarea cotei de piata;

b) informarea consumatorilor; d) maximizarea profitului,

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

56.

356. Evidentiati dintre gruparile de mai jos pe cea care cuprinde numai componente acorporale ale produsului, in optica marketingului modern:

a) pretul, marca, culoarea, numele produsului;

b) instructiunile de utilizare, termenul de garantie, pretul, culoarea;

c) numele produsului, marca, pretul, instructiunile de utilizare;

d) pretul, marca, termenul de garantie, rezistenta la actiunea factorilor de mediu.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

57.

357. in raport de optica specifica marketingului modern, nu este reala afirmatia potrivit careia ambalajul:

a) reprezinta un important instrument de marketing;

b) are un rol bine delimitat, strict functional;

c) constituie o componenta corporala a produsului;

d) detine un important rol comunicational in ansamblul politicii de marketing.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

58.

358. in raport de locul in care urmeaza a fi consemnata noutatea, conceptul de produs nou are, in acceptiunea marketingului, in general semnificatia de:

a) produs nou pentru intreprinderea care il fabrica sau il comercializeaza;

b) produs nou pentru piata pe care urmeaza sa fie lansat;

c) produs care nu a aparut pana acum pe nici o piata;

d) oricare dintre-situatiile de mai sus.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

59.

359. Pozitionarea produsului in cadru] gamei de produse a intreprinderii este o activitate specifica:

a) inovarii de produs; c) atitudinii intreprinderii fata de produsele vechi;

b) cercetarii de produs; d) modelarii de produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

60.

360. Instructiunile de utilizare a produsului reprezinta:

a) o componenta acorporala a produsului;

b) un element formator al imaginii produsului;

c) o componenta corporala a produsului;

d) o componenta a mediului tehnologic.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

61.

361. Crearea machetei produsului este o activitate specifica:

a) inovarii de produs; c) asigurarii legale a produsului;

b) modelarii de produs; d) cercetarii de produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

62.

362. Marca reprezinta:

a) o componenta acorporala a produsului; c) o componenta a mediului tehnologic;

b) o componenta a mediului cultural; d) o componenta corporala a produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

63.

363. Numarul produselor distincte incorporate intr-o linie de produse formeaza:

a) lungimea gamei de produs; c) profunzimea gamei de produs;

b) largimea gamei de produs; d) complexitatea gamei de produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

64.

364. Strategia diversificarii sortimentale verticale a gamei de produse presupune:

a) marirea numarului de linii de produse;

b) prelungirea in amonte sau in aval a unei linii de produse;

c) dezvoltarea gamei de produse in directii conexe structurii sale de baza;

d) specializarea colaterala a liniilor de produse.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

65.

365. Brevetarea noului produs este o activitate specifica:

a) inovarii de produs; c) cercetarii de produs;

b) asigurarii legale a produsului; d) modelarii de produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

66.

366. Pretul de vanzare al produsului reprezinta:

a) o componenta acorporala a produsului;

b) un element formator al imaginii produsului;

c) o componenta corporala a produsului;

d) o componenta a mediului tehnologic.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

67.

367. Ambalajul produsului reprezinta:

a) o componenta corporala a produsului;

b) un element de asigurare legala a produsului;

c) o componenta acorporala a produsului;

d) o componenta a strategiei de produs.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

68.

368. Faza imediat premergatoare declinului in cadrul ciclului de viata al produsului este:

a) lansarea; b) maturitatea; c) cresterea; d) analiza ideilor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

69.

369. Prelungirea in aval a unei linii de produse reprezinta:

a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;

b) diversificare laterala; d) o varianta a strategiei de selectie in cadrul gamei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

70.

370. Combinarea creativa a ideilor sau tehnicilor existente reprezinta o inovatie: a) discontinua; b) prin acumulare; c) brainstorming; d) sintetica.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

71.

371. Strategia care vizeaza lansarea pe piete noi a unei noi linii de produse realizate pe baza unor tehnologii asemanatoare poarta numele de:

a) inlocuire; c) diversificare concentrica;

b) extinderea liniei produselor; d) diferentierea produselor si segmentarea pietei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

72.

372. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a produsului in randul cumparatorilor reprezinta:

a) comunicatiile referitoare la produs; c) imaginea produsului;

b) strategia de produs; d) cercetarea produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

73.

373. Prelungirea in amonte a unei linii de produse reprezinta:

a) diversificare orizontala; c) diversificare verticala;

b) diversificare laterala; d) varianta strategiei de selectie in cadrul gamei.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

74.

374. Profunzimea gamei de produse este data de:

a) insumarea efectivelor tuturor liniilor de fabricatie;

b) numarul de linii de produse ce compun gama;

c) numarul de produse distincte pe care le contine o linie de produse;

d) numarul de produse similare pe care le contine o linie de produse.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

75.

375. Inovatia in cadrul careia produsele dobandesc noi.caracteristici prin extensia performantelor inregistrate in cadrul de referinta este inovatia:

a) brainstorming; b) sintetica; c) prin acumulare; d) discontinua.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

76.

376. Care dintre urmatoarele elemente nu se regasesc printre componentele politicii de produs in optica de marketing?

a) cercetarea produsului; c) atitudinea fata de produsele vechi;

b) asigurarea legala a produsului; d) alegerea canalului de distributie.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

77.

377. Care dintre urmatoarele combinatii formate cu ajutorul elementelor enumerate mai jos cuprind componentele acorporale ale produsului - (A) pretul produsului; (B) gabaritul, (C) capacitatea utila, (D) culoarea, (E) accesoriile, (F) greutatea, (G)

service-ul acordat, (H) termenul de garantie:

a) A, G, H; b) B, D, F; c)C,E,H; d)D,E,G.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

78.

378. Alternativele strategice in politica de produs pot fi grupate dupa mai multe criterii care se afla printre cele enumerate in continuare - (A) amploarea distributiei, (B) intensitatea politicii promotionale, (C) gradul de noutate al produselor, (D) tehnicile de comunicatie, (E) calitatea produselor, (F) dimensiunea gamei, (G) intensitatea concurentei, (H) frecventa reclamafiilor clientilor:

a) B, F, H; b) C, E, F; c)A,B,C; d) D, G, H.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

79.

379. Una dintre urmatoarele variante cuprinde alternative strategice in politica de produs grupate dupa criteriul gradului de innoire a produselor:

a) adaptare calitativa, diferentiere calitativa, stabilitate calitativa;

b) diversificare sortimentala, stabilitate sortimentala, selectie sortimentala;

c) asimilarea de noi produse, perfectionarea produselor, mentinerea gradului de noutate;

d) mentinerea gradului de noutate, stabilitate calitativa, stabilitate sortimentala.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

80.

380. Obiectul de activitate al politicii de produs il reprezinta bunurile economice. in cadrul unei sistematici a acestora banii si hartiile de valoare sunt considerate:

a) bunuri materiale; c) bunuri libere;

b) bunuri reale; d) bunuri nominale.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

81.

381. in acceptiunea cuprinzatoare pe care o da marketingul politicii de produs nu este cuprinsa una din urmatoarele componente:

a) politica de service si garantie; c) politica sortimentala;

b) politica de pret; d) politica de produs in sens strict.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

82.

382. Politica de marca reuneste ansamblul deciziilor luate de intreprindere privitoare Ia personalizarea juridica a produselor si serviciilor fabricate si/sau comercializate de catre o intreprindere. Ea se circumscrie uneia dintre urmatoarele componente principale ale politicii de produs:

a) asigurarea legala a produsului; c) activitatea de inovatie;

b) modelarea produsului; d) cercetarea produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

83.

383. Preocuparea intreprinderilor fata de soarta marfurilor cu grad ridicat de obsolescenta si nivel scazut de rentabilitate face obiectul unei importante componente a politicii de produs. Aceasta este:

a) politica de program; c) activitatea de inovatie;

b) politica de marca; d) atitudinea fata de produsele vechi.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

84.

384. Cercetarea produsului se constituie intr-o componenta distincta a studiilor de piata ce are in vedere mai multe directii specifice de investigare. Lina dintre componentele urmatoare nu face parte din randul acestor directii;

a) studiul invechirii economice a produselor;

b) urmarirea produselor in utilizare sau in consum;

c) analiza calitatii produselor aflate in fabricatie si/sau in vanzare;

d) descoperirea de noi materii prime si tehnologii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

85.

385. Componenta politicii de produs cu semnificatia unei veritabile analize-diagnostic, de natura sa semnaleze punctele "forte" si cele "slabe" ale gamei de fabricatie sau ale sortimentului comercializat este reprezentata de:

a) atitudinea fata de produsele vechi; c) pozitionarea produsului;

b) cercetarea produsului; d) modelarea produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

86.

386. Existenta unei concurente crescande pe piata si cresterea, tot mai rapida, a gradului de complexitate al produselor asociate cu dorinta crescanda a cumparatorului potential de a fi scutit de orice fel de probleme legate de bunul de folosinta indelungata pe care il achizitioneaza amplifica, in cadrul politicii de produs, preocuparile pentru:

a) activitatea de reparatii; c) activitatea de service;

b) activitatea de control tehnic; d) activitatea de publicitate,

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

87.

387. Unul dintre urmatoarele criterii nu sta la baza politicii sortimentale in cadrul activitatii de marketing a intreprinderii:

a) complementaritatea nevoilor carora se adreseaza produsele;

b) nivelul de pret practicat pentru produsele comercializate;

c) analiza circulatiei produselor comercializate;

d) caracteristicile merceologice ale firmelor.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

88.

388. Una dintre gruparile urmatoare se refera exclusiv la instrumentele de asigurare a protectiei legale pentru produsele si serviciile oferite de o intreprindere romaneasca:

a) marcile de fabrica, de comert si de servicii; brevetele de inventie; service-ul;

b) dreptul de autor; modelul de utilitate; desenul industrial;

c) mostrele gustative, service-ul; brevetele de inventie;

d) denumirea de origine, termenul de garantie; marcile de fabrica, de comert si de servicii.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

89.

389. Una dintre urmatoarele facilitati nu face parte, de regula, din politica de garantie a unei intreprinderi:

a) oferirea gratuita a materialelor consumabile destinate functionarii unui echipament;

b) schimbarea produsului defect cu altul de acelasi fel in stare normala de functionare;

c) inlocuirea unor componente defecte;

d) dezdaunarea cumparatorului,

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

90.

390. Concurenta intre doua automobile, Skoda Octavia si Volkswagen Passat, oferite spre vanzare de catre acelasi distribuitor autorizat, reprezinta o forma de concurenta:

a) intre modelele aceluiasi producator; c) intre marcile aceluiasi producator;

b) intre marcile unor producatori diferiti; d) intre produse destinate acelorasi nevoi.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

91.

391. in cadrul conducerii procesului de fidelizare a cumparatorilor fata de o marca, un produs, o intreprindere, clientul parcurge mai multe trepte (etape). Cea mai inalta dintre acestea, constituind totodata obiectivul final al acestui proces, este:

a) cumpararea exclusiva; c) recumpararea;

b) cumpararea fidelizata; d) prima cumparare (achizitionare).

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

92.

392. Sinteza reprezentarilor mentale de natura cognitiva, afectiva, sociala si personala a unei marfi in randul cumparatorilor acesteia reprezinta:

a) comunicatiile privind produsul; c) componentele acorporale ale produsului;

b) conceptia de produs total; d) imaginea produsului.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

93.

393. Una dintre gruparile urmatoare cuprinde exclusiv componente acorporale ale unui calculator personal (PC):

a) imprimanta, garantia, service-ul;

b) pretul, marca, instalarea si punerea in functiune;

c) service-ul, ambalajul, pretul;

licenta de fabricatie, instructiunile de utilizare, imprimanta

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

94.

394. Procesul de operationalizare a unui produs are consecinte practice in delimitarea unei noutati pe piata de oferta existenta. Atunci cand in acest proces se introduce un nou criteriu de evaluare pentru prototipul al carui grad de noutate este evaluat ne aflam, in acceptiunea marketing-ului, in fata unui:

a) produs absolut nou; c) produs perfectionat;

b) produs nou; d) produs modernizat.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

95.

395. intreprinderea "Oradinum" S.A. Oradea realizeaza confectii textile de serie dispunand de patru linii de fabricatie: costume barbatesti - 12 modele, pardesiuri barbati - 6 modele, taioare femei - 5 modele, galanterie barbati (camasi si pijamale) - 14 modele. Precizati care este, in ordine, lungimea, latimea si, respectiv;'profunzimea gamei de fabricatie a producatorului oradean:

a) 12, 6, 5, 14, 35, 4; c) 14, 12, 5, 6, 4, 35;

b)4,35, 14,5,6, 12; d)35,4, 12,6,5, 14.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

96.

396. intreprinderea "Antilopa" S.A. Bucuresti, specializata in domeniul incaltamintei de recreatie, are in fabricatie la inceputul anului 43 de modele, introduce in productie in cursul anului 7 noi modele si retrage 4 modele, considerate depasite de moda. in aceasta situatie ritmul de innoire sortimentala si, respectiv, ritmul de largire (diversificare) sortimentala este de:

a) 6,9%, 15,2%; b) 9,6%, 25,1 %; c) 25,1%, 9,6% d) 15,2%, 6,9%.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

97.

397. Evaluarea comparativa a unor produse concurente, destinate satisfacerii acelorasi trebuinte, reflectand capacitatea fiecaruia de a se pune in valoare in raport cu celelalte pe baza unei diferentieri obiective sau imaginate de consumator reprezinta:

a) activitatea de inovatie; c) scalarea caracteristicilor produsului; b)imaginea produsului; d) harta perceptuala a produsului

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

98.

398. Pozitionarea unei marci foloseste tehnici de preluare a informatiilor specifice cercetarilor comportamentale. Masurarea datelor in astfel de studii foloseste scale metrice de tip interval. Una dintre scalele ce urmeaza nu este folosita in preluarea informatiilor privind pozitionarea:

a) scala Fishbein-Rosenberg; c) scala lui Rensis Lickert;

b) diferentiala semantica; d) scala cu suma constanta.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

99.

399. Una dintre componentele ce urmeaza nu apartine formelor pe care le imbraca procesul de inovare, al carui rezultat este inovatia de produs si inovatia de proces:

a) inovatia distructiva; c) inovatia sintetica;

b) inovatia prin acumulare; d) inovatia discontinua.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

100.

400. Cele cinci niveluri de structurare a unui produs, potrivit profesorilor americani Th. Levitt si Ph. Kotler, pot fi ordonate in succesiunea lor de Ia nivelul cel mai complex la cel de pornire (elementul central al unui produs) potrivit uneia dintre urmatoarele variante:

a) nucleul produsului, produsul generic, produsul asteptat, produsul imbunatatit, produsul potential;

b) produsul generic, produsul potential, nucleul produsului, produsul asteptat, produsul imbunatatit;

c) produsul potential, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul generic, nucleul produsului;

d) produsul generic, nucleul produsului, produsul imbunatatit, produsul asteptat, produsul potential.

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

101.

a

a)

a

b)

b

c)

c

d)

d

marketing 3

Total questions: 101

Worksheet time: 51mins

Similar Resources on Wayground