Font size
Worksheetsmedicine
Total questions: 51
Worksheet time: 35mins
Apariția trombozei este condiționată de:
Administrarea de antiagregante plachetare si anticoagulante
Lezarea endoteliului, staza fluxului sanguin, creșterea agregării plachetare
Mobilizarea precoce a pacientului
Imobilizarea pacientului
Statusul postoperator
Simptomatologia trombozei venoase profunde cuprinde:
Dureri în molet la dorso-flexia piciorului pe gamba (semnul Homans)
Creșterea pulsului și temperaturii
Edematierea membrului respectiv
Indurarea mușchilor
Paloare și răceala locală a piciorului
*Tratamentul trombozei venoase profunde este:
Trombotic, anticoagulant
Antibioterapie
Radioterapie
Incizie si drenaj
Excizie larga si antiseptic local
*Varicele:
Sunt artere subcutanate dilatate
Sunt vene subcutanate dilatate
Sunt modificari de tip celulita la nivelul membrului inferior
Reprezintă consecinta erizipelului operat
Reprezintă cauza arteriopatiei cronice obliterante
*Factorii predispozanți ai varicelor primitive sunt:
Ortostatismul prelungit, sarcina
Clinostatismul prelungit, inotul
Lezarea endoteliului, staza fluxului sanguin, creșterea agregării plachetare
Expunerea la frig
Hemostaza deficitară
Complicațiile varicelor sunt:
Malignizarea
Inflamația și tromboza
Formarea unui edem dur, pigmentarea pielii
Ulcerul venos
Diabet zaharat secundar
Tratamentul varicelor primitive cuprinde:
Tratament sclerozant
Chimioterapie sistemica
Interventie chirurgicala (crosectomie, stripping etc)
Antibioterapie locala
Reconstructie arteriala proximala
*Sindromul posttrombotic reprezintă:
Starea după reconstrucție arterială
Leziuni permanente ale venelor profunde datorate unei tromboze
Starea inițială din varicele primitive
Starea după tromboza venoasă superficială
Insuficiența venoasă cronică secundară varicelor primitive
Ischemia arterială acută:
Are simptomatologie caracterizată prin: dureri, deficit de puls, paliditate
La „a” se pot adauga tulburări senzitive
La „a” se pot adauga: ectazii venoase, încălzirea tegumentelor
Cuprinde rubor și călor locale
Cuprinde pareza ca semn tardiv
Stadializarea ischemiei arteriale cronice (Leriche Fontaine):
Stadiul I cuprinde semne precoce, stadiul II claudicația intermitentă
Stadiul III cuprinde tipul aorto-iliac, stadiul IV tipul periferic gambier
Stadiul III cuprinde ischemie de repaus, stadiu IV gangrena
Stadiul II cuprinde infecția locală
Stadiul III cuprinde sângerarea locală
*În arteriopatia cronică obliterantă tipul femuro-popliteal:
Pulsul femural este absent
Determină tulburări de dinamică sexuală
Obliterarea apare la nivelul arterei femurale, mai ales în canalul adductorilor
Este afectata aorta abdominală
Apare tromboza venoasă profundă secundară
*În arteriopatia cronică obliterantă tipul femuro-popliteal
Pulsul femural este absent
Determină tulburări de dinamică sexuală
Obliterarea apare la nivelul arterei femurale, mai ales în canalul adductorilor
Este afectata aorta abdominală
Apare tromboza venoasă profundă secundară
Tratamentul ischemiei cronice:
Antibiotice și curarizante
Revascularizare prin îndepărtarea sau ocolirea blocului arterial obliterativ
Tratament local cu efect vasoconstrictor
Excizia varicelor secundare
Exerciții de mers, vasodilatatoare
În îngrijirea bolnavului chirurgical, pregătirea preoperatorie cuprinde:
Examenul clinic general, cu evaluarea: temperaturii, pulsului, tensiunii arteriale, frecvenței respiratorii
Urmărirea diurezei, tranzitului digestiv
Pregătirea psihică
Pansamentul zilnic al plăgii
Teste paraclinice standard
Riscul anestezico-chirurgical se referă la:
Starea pacientului
Magnitudinea intervenției
Antecedentele heredocolaterale
Reintervenție imediată, urgentă
Vârstele extreme
Alimentația preoperatorie:
Se stabilește în funcție de posibilitățile și preferințele personalului medical
Se stabilește în funcție de afectiunea chirurgicală și bolile asociate
Cuprinde regimul alimentar (tipul, ritmul, numărul de calorii și principiile nutritive)
Se administrează masiv în dimineața intervenției, pentru a asigura rezerva calorică
Se oprește după reluarea tranzitului intestinal
Reechilibrarea biologică preoperatorie:
Se aplică la bolnavii viguroși, în intervențiile programate
La bolnavii cu deficite volemice, proteice, ionice etc
Cuprinde transfuzia, glucoza, albumina etc
Nu este necesară
Cuprinde echilibrarea diabetului zaharat, anemiei, etc
Aseptizarea cavităților naturale preoperator:
Aspirație gastrică în ocluzia intestinală, hemoragia digestivă superioară
Toaleta mâinilor și antebrațelor
Spălături vaginale de două ori pe zi în afecțiunile ginecologice
Excizia plăgilor infectate
Dezinfectante intestinale
Pregătirea preoperatorie imediată cuprinde:
Preanestezie, raderea zonei supuse intervenției
Poziționarea pe masa de operație, montarea tensiometrului, perfuziei i.v. etc
Reechilibrarea diabetului și a altor disfuncții endocrine
Transportul în sala de operație
Evaluarea antecedentelor colaterale
Anestezia generală trebuie să îndeplinească următoarele deziderate:
Combaterea durerii
Asigurarea unei alimentații raționale și mobilizarea activă a pacientului
Asigurarea relaxări musculare, protecție antișoc și vegetativă
Asepsia locală
Hipnoza
*Îngrijirile postoperatorii cuprind:
Supravegherea clinică și a tratamentului aplicat
Fixarea membrelor inferioare și a extremități cefalice
Spălături gastrice și provocarea vărsăturilor
Clisme periodice
Stripping venos
Incidentele postoperatorii imediate includ:
Insuficiența venoasă cronică
Infecția chirurgicală
Vărsături postanestezice
Agitație
Frison
Mobilizarea postoperatorie precoce:
Este contraindicată de rutină
Previne tromboflebita profundă
Previne retenția de urină
Este indicată doar în cazurile cu traumatisme ale membrelor inferioare
Grabește reluarea tranzitului intestinal
*Lichidele sunt permise de regulă:
După 4-6 ore postoperator
După 72 ore postoperator
După 15 minute postoperator
După alimentația solidă
În sala de operație
Alimentația se reia:
Progresiv, incepand cu solide, semisolide si lichide carbogazoase
Începând cu lichide necarbogazoase
Pe masura toleranței digestive și tranzitului intestinal
După 2 săptămâni
Înaintea antibioterapiei
Avantajele strategiei ecologice sunt:
Abordarea nu mai este paleativă
Potenţial mare
Este adecvată din punct de vedere comportamental, psihologic
Beneficiile la nivelul populaţiei sunt foarte mari
Motivaţia este insuficientă pentru individ şi medic
Avantajele strategiei riscului înalt sunt:
Raportul cost-eficacitate este favorabil
Raportul beneficiu-risc este favorabil
Dificultăţile şi costurile screeningului sunt mici
De ordin comportamental, psihologic
Motivaţia de a participa este mare pentru individ şi medic
Incapacitatea temporară de muncă se măsoară prin:
Indici de structură
Indici de dinamică
Indici de statică
Indici fizici
Indici psihici
Teoriile privind evoluţia populaţiei sunt:
Teorii biologice
Teorii eclectice
Teorii social-economice
Teorii culturale
Teorii etnice
Screeningul:
Are ca scop identificarea prezumtivă a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc
Pleacă de la ipoteza că într-o populaţie există boli şi bolnavi necunoscuţi
Se încadrează în măsurile de profilaxie primară
Face parte din examenele medicale de masă
Face parte din anchetele epidemiologice longitudinale
Un procedeu (test) de screening trebuie să fie
Ieftin
De mare finete
Simplu
Valid
Acceptat de personalul medical
Probele de screening cu o specificitate crescută:
Sunt preferate atunci când boala aleasă este gravă
Sunt preferate pentru diagnosticarea bolii
Determină o proporţie mică a fals-pozitivilor
Determină o proporţie mică a fals-negativilor
Sunt însoţite de o sensibilitate crescută
Care din urmatoarele trăsături sunt specifice tulburării de personalitate schizoide ?
Interes pentru domenii abstracte
Răceală afectivă
Indiferența la critică sau laudă
Solitudine
Socializare excesivă
În cadrul sindromului depresiv putem întâlni:
Idei delirante de prejudiciu
Tocire sau aplatizare afectivă
Scăderea conţinuului informaţional al gîndirii şi vorbirii
Anhedonie
Insomnie de trezire
Obsesiile:
Sunt convingeri persistente într-o idee falsă
Pot avea ca şi consecinţă creşterea anxietăţii
Nu sunt recunoscute ca fiind produsul propriei minţi, ci impuse de o forţă exterioară
Pot fi sub formă imaginativă de amintiri sau reprezentări repetitive
Sunt tulburari ale dispoziției
În sindromul demenţial putem întâlni următoarele elemente clinice:
Dezorientare temporo-spațială
Hipo-/amnezie antero-retrogradă
Disociaţia câmpului actual de conştiinţă/conştienţă
Idei delirante de prejudiciu
Atacuri de panică
Delirul:
Este o tulburare a gândirii
Poate fi monotematic sau pluritematic
Este plasat în mediul extern
Poate fi secundar unei obsesii
Poate fi congruent sau incongruent la starea vigilă
*Delir incongruent este:
Delirul erotoman din cadrul unei stări maniacale
Delirul de persecuţie din cadrul unei stări maniacale
Delirul de vinovăţie din depresie
Delirul de grandoare din cadrul unui episod maniacal
Delirul de control din cadrul unui episod depresiv
În sindromul cataton sunt incluse:
Ecomimia, ecopraxia, ecolalia
Ablutomanie
Stupor cu flexibilitatea ceroasă
Idei delirante de control
Stupor cu posturare bizară
Sindromul maniacal nu se poate prezenta cu următoarele elemente clinice:
Dispoziţie iritabilă
Dispoziţie euforică
Agitaţie psihomotorie
Delir de vinovatie
Eutimie
*Atacul de panică include:
Amnezie globală
Crize convulsive de anxietate, cu debut şi final brusc şi durată obişnuit de ordinul minutelor
Tahicardie, palpitatii, dispnee cu tahiipnee, paloare, vertij.
Insomnie de adormire
Izolare socială
La înregistrarea electrocardiogramei:
Viteza standard de înregistrare este de 25cm/s
Viteza standard de înregistrare este de 25mm/s
Amplitudinea (voltajul):1mV=1cm(0,1mV=1mm)
La viteza standard de înregistrare 1mm = 0,20s
La viteza standard de înregistrare 1mm = 0,04s
La înregistrarea electrocardiogrameiplasarea corectă a electrozilor la nivelul membrelor este:
Roşu - antebraţ drept
Roşu - antebraţ stâng
Galben - antebraţ stâng
Verde - gambă dreaptă
Negru - gambă dreaptă
Legat de ritmul sinusal sunt corecte următoarele afirmaţii:
Este ritmul cardiac normal
Unda P precede fiecare complex QRS
Undele P au o frecvenţă de peste100b/min
Intervalul PR normal este > 0,20s
Intervalul PR normal este 0,12 - 0,20s
*În legătură cu ritmul sinusal sunt corecte următoarele afirmaţii, cu excepţia:
Ritmul sinusal este ritmul cardiac normal
Undele P au o frecvenţă normală între 60-100b/min
Unda P precede fiecare complex QRS
Intervalul PR normal este > 0,20s
Intervalul PR normal este 0,12 - 0,20s
În fibrilaţia atrială electrocardiograma evidenţiază:
Absenţa undelor P şi înlocuirea lor cu unde „ F ”(în dinţi de fierăstrău)
Prezenţa undelor P
Frecvenţa ventriculară complet regulată
Absenţa undelor P şi înlocuirea lor cu unde „ f ”
Frecvenţa ventriculară complet neregulată
Următoarele afirmaţii sunt corecte:
Extrasistolele sunt bătăi precoceurmate de pauză postextrasistolică
Extrasistolele atriale sunt precedate de undă P
Undele P extrasistolice au morfologie identică cu unda P sinusală
Extrasistolele ventriculare nu sunt precedate de undă P
Extrasistolele ventriculare sunt precedate de undă P
În legătură extrasistolele ventriculare următoarele afirmaţii sunt corecte:
Sunt bătăi precoceurmate de pauză postextrasistolică
Extrasistolele ventriculare sunt precedate de undă P
Extrasistolele ventriculare nu sunt precedate de undă P
Complexul QRS este lărgit
Complexul QRS este normal
Tahicardia ventriculară este:
Aritmie supraventriculară
Aritmie ventriculară
Pe electrocardiogramă: succesiune de ≥ 3 complexe ventriculare largi
Susţinută: durată > 30s
Nesusţinută: durată < 30s
Sunt adevărate următoarele afirmaţiile în hipertensiunea arterială (HTA):
HTA este definită prin creşterea valorilor tensiunii arteriale sistolice peste 140mmHg şi/sau diastolice peste 90mmHg
Cea mai frecventă formă de HTA este cea esențială
Cea mai frecventă formă de HTA este cea secundară
Obiectivul general în tratamentul HTA este scăderea TA < 130/80mmHg
Hipotensiunea ortostatică este rar întâlnită la pacienții vârstnici şi diabetici
* Dacă tensiunea arterială este 160/80 mmHg, înseamnă că avem:
Hipertensiune arterială gradul 1
Hipertensiune arterială gradul 2
Hipertensiune arterială gradul 3
Tensiune arterială normal înaltă
Hipertensiune sistolică izolată
