NEW
Font size
Worksheetschimia alimentelor examen
Total questions: 70
Worksheet time: 35mins
Glucidele sunt nutrienţi cu rol:
energetic și de lungă durată
structural, energetic şi funcţional
funcţional și de scurtă durată.
Glucidele sunt compuşii organici cei mai răspândiţi de pe pământ, găsindu-se:
exclusiv în regnul vegetal;
exclusiv în regnul animal;
atât în regnul vegetal cât și animal.
Monoglucidele conţin:
două unități carbonilice;
singură unitate carbonilică;
trei unități carbonilice
Oligoglucidele sunt formate din:
2-10 resturi de monoglucide;
10 resturi de monoglucide;
8-14 resturi de monoglucide.
Poliglucidele conţin:
peste 10 resturi de monoglucide;
mai puțin de 10 resturi de monoglucide
6 resturi de monoglucide.
Care dintre următoarele substanţe sunt monoglucide?
.
arabinoza, glucoza şi fructoza;
glucoza, celuloza şi amidonul;
fructoza, glicogenul şi celuloza.
Care dintre următoarele substanţe sunt oligoglucide?
glucoza, glicogenul şi celuloza;
fructoza, arabinoza şi amidonul;
zaharoza, maltoza şi lactoza.
Care dintre următoarele substanţe sunt poliglucide?
zaharoza, glucoza şi lactoza
amidonul, celuloza şi glicogenul
maltoza, fructoza şi arabinoza.
Amidonul este:
o poliglucidă de rezervă din organismele animale;
o poliglucidă cu rol de susţinere din plante;
un polizaharid de rezervă din plante.
Sorbitoul și manitolul se utilizează în industria alimentară ca:
îndulcitor alimentar;
emulgator;
conservant.
Pectinele se utilizează în industria alimentară ca:
emulgator;
agent de geificare;
îndulcitor alimentar
Lipidele sunt nutrienţi cu rol:
funcţional și de lungă durată
plastic și energetic
funcţional și de scurtă durată.
Lipidele simple sunt:
gliceridele, ceridele
lecitinele, gliceridele
cefaline, ceride
Lipidele complexe sunt:
fosfogliceridele, sfingolipidele;
ceridele, steridele;
gliceridele, acizii fosfatidici.
Lipidele sunt: a. esteri ai glicerinei cu acizi graşi; b. esteri ai unor alcooli şi steroli cu acizi graşi; c. acizi graşi liberi.
esteri ai glicerinei cu acizi graşi
esteri ai unor alcooli şi steroli cu acizi graşi
acizi graşi liberi.
Lipidele simple sunt din punct de vedere chimic:
esteri
eteri
amide.
Acizii graşi sunt:
de origine vegetală
de origine vegetală şi animală
exclusiv de origine animală
Este un acid gras nesaturat:
acidul formic
acidul palmitic
acidul oleic.
Este un acid gras saturat:
acidul formic
acidul palmitic
acidul oleic
Următorii acizi grași prezintă importanță alimentară, fiind prezenți în uleiuri vegetale:
acidul linoleic și acidul linolenic;
acidul butiric și acidul arahidonic;
acidul arahidic și acidul palmitic.
Gliceridele fac parte din grupa:
steridelor
lipidelor complexe;
lipidelor simple
Lecitina este folosită în industria alimentară ca:
emulgator
agent se spumare
agent de lichefiere
Râncezirea este un proces chimic pe care-l suferă grăsimea în timpul alterării. Ce fel
de proces chimic este:
de oxidare;
de oxido - reducere;
de saturare.
Reacțiile de oxidare ale grăsimilor includ trei etape, și anume:
inițiere, propagare, întrerupere
acilare, izomerizare, propagare
eterificare, denaturare, alcilare
Proteinele au rol preponderent:
structural de termen scurt
plastic şi structural;
plastic de termen scurt
Proteinele simple sunt:
fosfoproteinele, lipoproteinele
colagenul, metalproteinele
albuminele, globulinele.
Albuminele prin încălzire coagulează la:
60 – 70°C;
20 – 50°C;
90 – 100°C.
Proteinele conjugate sunt:
albuminele, globulinele
fosfoproteinele, lipoproteinele
colagenul, albuminele.
Care din următorii aminoacizi sunt esenţiali din punct de vedere nutriţional şi fiziologic:
glicina şi alanina
lizina şi arginina
acidul aspartic şi acidul glutamic
Mioglobina este:
o proteină de tip miofibrilar
o proteină de tip sarcoplasmatic
o proteină de țesut conjuctiv
Sunt proteine simple:
citocromii;
cazeinele;
colagenul şi keratina
Despre vitamine este adevărată următoarea afirmaţie:
sunt compuşi organici care intervin în stimularea și reglarea proceselor metabolice ale organismului
nu sunt substanțe naturale
nu trebuie asigurate prin aport alimentar
Din categoria vitaminelor liposolubile prezente în produse alimentare, fac parte:
vitaminele A, D, E, K;
vitaminele A, B, C, D
vitaminele A, D, E, B
Din categoria vitaminelor hidrosolubile prezente în produse alimentare, fac parte:
vitaminele A, B, C, D;
vitaminele complexului B, C;
vitaminele A, D, E, B.
Denumirea chimică a vitaminei B1 este:
tiamina
biotina
acidul folic
Denumirea chimică a vitaminei C este:
acidul ascorbic
acidul folic
biotina
Cel mai mare conținut de vitamina C se găsește în:
carne şi mezeluri
legume şi fructe
lapte.
Prin fierberea produselor alimentare, ce se întâmplă cu vitaminele hidrosolubile:
toate vitaminele se comportă identic
se dizolvă în apa de fierbere
vitamina D este distrusă
Vitamina C se degradează ușor prin oxidare:
la lumină și umiditate redusă
în prezența oxigenului din aer și a temperaturi ridicate
la tempetatură scăzută.
Denumirea chimică a vitaminelor E este:
niacine
tiamine
tocoferoli
Care din următoarele elemente sunt macroelemente:
sodiul, calciul, fierul
iodul, cromul;
seleniul, cuprul
Care din următoarele elemente sunt oligoelemente:
sodiul, fierul
magneziul, cromul
seleniul, cuprul, iodul
Cele mai bogate produse alimentare în iod sunt:
peştele, scoicile
varza
ouăle
Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt:
Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt: a. cerealele, carnea, peştele;
varza, salata, ceapa
varza, salata, ceapa; c. laptele, ouăle.
Cel mai mare conținut de magneziu se găsește în:
cerealele și derivatele acestora, legume verzi, fructe seci;
grăsimi, carne albă, carne de porc
legume amidonoase, citrice, pește
Enzimele au un optim de activitate la o temperatură de:
35 – 40°C
90 – 100°C
110 – 120°C
Activitatea enzimelor este influenţată de o serie de factori, şi anume:
umiditatea aerului și și concentrația ionilor de Cl
temperatură, concentrația ionilor de H și radiațiile ionizante
activitatea apei și concentrația ionilor de N
În prodesele alimentare apa se găsește sub formă:
liberă
legată
ambele variante
Activitatea apei (aw) în cazul produselor alimentare deshidratate este:
aw=0,1
aw=0,6
aw=0,2 – 0,4
Alimentele cu conţinut ridicat de apă sunt:
fructele, legumele, iaurtul
carnea, pâinea
cereale, leguminoase uscate, oleaginoase (nuci, alune etc.)
Refrigerarea se face la o temperatură cuprinsă între:
0°C - (+4°C)
(-5°C) - (+5°C)
(+5°C) - (+10°C)
Refrigerarea produselor alimentare se caracterizează prin:
perioade mari de păstrare a produsului (luni sau ani)
răcirea produsului la temperature mai mari de 0°C, conservarea fiind de câteva zile până la câteva săptămâni în funcție de produs, temperature de depozitare și ambalaj
solidificarea într-o anumită proporție a apei conținută în produs.
Congelarea produselor alimentare se caracterizează prin:
durate mici de păstrare ale produselor
scăderea temperaturii produsului sub 0°C, putându-se realiza o durată de
conservare de câteva luni
eliminarea apei din produs.
Congelarea se face la o temperatură cuprinsă între:
(-10°C) – (-20°C)
în general aproape de -18°C
(-15°C) – (-20°C)
Afumarea are ca scop:
conservarea produselor alimentare și asigurarea gustului şi mirosului specific
de afumat
îmbunătăţirea aspectului exterior al cărnii
îmbunătăţirea culorii.
Sărarea cărnii se face în scopul:
prevenirii alterării, mărirea conservabilității și imprimarea unor proprietăți
gustative suplimentare
îmbunătăţirii mirosului
îmbunătăţirea aspectului exterior al cărnii şi a conservabilităţii.
Pasteurizarea se face la temperaturi:
mai mari de 100°C
mai mici de 100°C
mai mari de 200°C
Sterilizarea cărnii se face la:
117-124°C
temperaturi mai mici de 100°C
temperaturi mai mari de 200°C
Procedeul termic în urma căruia pierderile de nutrienţi din carne sunt cele mai reduse
este:
frigerea
prăjirea
fierberea
Metoda de conservare a cărnii şi a produselor din carne care foloseşte temperaturi înalte
este:
congelarea
sterilizarea
refrigerarea
Metoda de conservare a cărnii şi a produselor din carne care foloseşte temperaturi
scăzute este:
congelarea
pasteurizarea
afumarea
Cum se numește principala proteină din făina de grâu:
glicogen
gluten
glicocol
Cea mai importantă glucidă din lapte este:
glucoza;
lactoza
cazeina
Cea mai importantă proteină din carne este:
miozina
glicogenul
miocromul
Cea mai importantă proteină din lapte este:
serumalbumina
cazeina;
lactoglobulina
Laptele este considerat un aliment aproape complet deoarece conține următoarele
clase de nutrienți:
lactoză, fructoză, glucoză, zaharoză
proteine, lipide, glucide, enzime, vitamine și săruri minerale
calciu, săruri minerale, carbohidrați sub forma amidonului
Oul constituie un produs de bază în alimentaţie, fiind caracterizat prin:
conținut mare de proteine și lipide în albuş cu valoare biologică foarte scăzută
conținut mare de proteine (albumină și vitelină), lisină, triptofan, histidină,
tirosină, cisteină și fier;
conținut mare de glucide şi vitamine C în gălbenuș.
Lipidele prezente în gălbenușul de ou sunt:
trigliceridele, fosfatidele și steridele
etolidele
ceridele
Cum se numeşte procesul de transformare a lactozei în acid lactic?
fermentație acetică
fermentație butirică
fermentaţie lactică.
Culoarea roşie specifică cărnii proaspete este dată în principal de:
elastină
actină
mioglobină.
