wayground logo

Free Printable Worksheets

NEW

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

chimia alimentelor examen

Total questions: 70

Worksheet time: 35mins

Name
Class
Date
1.

Glucidele sunt nutrienţi cu rol:

a)

energetic și de lungă durată

b)

structural, energetic şi funcţional

c)

funcţional și de scurtă durată.

2.

Glucidele sunt compuşii organici cei mai răspândiţi de pe pământ, găsindu-se:

a)

exclusiv în regnul vegetal;

b)

exclusiv în regnul animal;

c)

atât în regnul vegetal cât și animal.

3.

Monoglucidele conţin:

a)

două unități carbonilice;

b)

singură unitate carbonilică;

c)

trei unități carbonilice

4.

Oligoglucidele sunt formate din:

a)

2-10 resturi de monoglucide;

b)

10 resturi de monoglucide;

c)

8-14 resturi de monoglucide.

5.

Poliglucidele conţin:

a)

peste 10 resturi de monoglucide;

b)

mai puțin de 10 resturi de monoglucide

c)

6 resturi de monoglucide.

6.

Care dintre următoarele substanţe sunt monoglucide?

.

a)

arabinoza, glucoza şi fructoza;

b)

glucoza, celuloza şi amidonul;

c)

fructoza, glicogenul şi celuloza.

7.

Care dintre următoarele substanţe sunt oligoglucide?

a)

glucoza, glicogenul şi celuloza;

b)

fructoza, arabinoza şi amidonul;

c)

zaharoza, maltoza şi lactoza.

8.

Care dintre următoarele substanţe sunt poliglucide?

a)

zaharoza, glucoza şi lactoza

b)

amidonul, celuloza şi glicogenul

c)

maltoza, fructoza şi arabinoza.

9.

Amidonul este:

a)

o poliglucidă de rezervă din organismele animale;

b)

o poliglucidă cu rol de susţinere din plante;

c)

un polizaharid de rezervă din plante.

10.

Sorbitoul și manitolul se utilizează în industria alimentară ca:

a)

îndulcitor alimentar;

b)

emulgator;

c)

conservant.

11.

Pectinele se utilizează în industria alimentară ca:

a)

emulgator;

b)

agent de geificare;

c)

îndulcitor alimentar

12.

Lipidele sunt nutrienţi cu rol:

a)

funcţional și de lungă durată

b)

plastic și energetic

c)

funcţional și de scurtă durată.

13.

Lipidele simple sunt:

a)

gliceridele, ceridele

b)

lecitinele, gliceridele

c)

cefaline, ceride

14.

Lipidele complexe sunt:

a)

fosfogliceridele, sfingolipidele;

b)

ceridele, steridele;

c)

gliceridele, acizii fosfatidici.

15.

Lipidele sunt: a. esteri ai glicerinei cu acizi graşi; b. esteri ai unor alcooli şi steroli cu acizi graşi; c. acizi graşi liberi.

a)

esteri ai glicerinei cu acizi graşi

b)

esteri ai unor alcooli şi steroli cu acizi graşi

c)

acizi graşi liberi.

16.

Lipidele simple sunt din punct de vedere chimic:

a)

esteri

b)

eteri

c)

amide.

17.

Acizii graşi sunt:

a)

de origine vegetală

b)

de origine vegetală şi animală

c)

exclusiv de origine animală

18.

Este un acid gras nesaturat:

a)

acidul formic

b)

acidul palmitic

c)

acidul oleic.

19.

Este un acid gras saturat:

a)

acidul formic

b)

acidul palmitic

c)

acidul oleic

20.

Următorii acizi grași prezintă importanță alimentară, fiind prezenți în uleiuri vegetale:

a)

acidul linoleic și acidul linolenic;

b)

acidul butiric și acidul arahidonic;

c)

acidul arahidic și acidul palmitic.

21.

Gliceridele fac parte din grupa:

a)

steridelor

b)

lipidelor complexe;

c)

lipidelor simple

22.

Lecitina este folosită în industria alimentară ca:

a)

emulgator

b)

agent se spumare

c)

agent de lichefiere

23.

Râncezirea este un proces chimic pe care-l suferă grăsimea în timpul alterării. Ce fel

de proces chimic este:

a)

de oxidare;

b)

de oxido - reducere;

c)

de saturare.

24.

Reacțiile de oxidare ale grăsimilor includ trei etape, și anume:

a)

inițiere, propagare, întrerupere

b)

acilare, izomerizare, propagare

c)

eterificare, denaturare, alcilare

25.

Proteinele au rol preponderent:

a)

structural de termen scurt

b)

plastic şi structural;

c)

plastic de termen scurt

26.

Proteinele simple sunt:

a)

fosfoproteinele, lipoproteinele

b)

colagenul, metalproteinele

c)

albuminele, globulinele.

27.

Albuminele prin încălzire coagulează la:

a)

60 – 70°C;

b)

20 – 50°C;

c)

90 – 100°C.

28.

Proteinele conjugate sunt:

a)

albuminele, globulinele

b)

fosfoproteinele, lipoproteinele

c)

colagenul, albuminele.

29.

Care din următorii aminoacizi sunt esenţiali din punct de vedere nutriţional şi fiziologic:

a)

glicina şi alanina

b)

lizina şi arginina

c)

acidul aspartic şi acidul glutamic

30.

Mioglobina este:

a)

o proteină de tip miofibrilar

b)

o proteină de tip sarcoplasmatic

c)

o proteină de țesut conjuctiv

31.

Sunt proteine simple:

a)

citocromii;

b)

cazeinele;

c)

colagenul şi keratina

32.

Despre vitamine este adevărată următoarea afirmaţie:

a)

sunt compuşi organici care intervin în stimularea și reglarea proceselor metabolice ale organismului

b)

nu sunt substanțe naturale

c)

nu trebuie asigurate prin aport alimentar

33.

Din categoria vitaminelor liposolubile prezente în produse alimentare, fac parte:

a)

vitaminele A, D, E, K;

b)

vitaminele A, B, C, D

c)

vitaminele A, D, E, B

34.

Din categoria vitaminelor hidrosolubile prezente în produse alimentare, fac parte:

a)

vitaminele A, B, C, D;

b)

vitaminele complexului B, C;

c)

vitaminele A, D, E, B.

35.

Denumirea chimică a vitaminei B1 este:

a)

tiamina

b)

biotina

c)

acidul folic

36.

Denumirea chimică a vitaminei C este:

a)

acidul ascorbic

b)

acidul folic

c)

biotina

37.

Cel mai mare conținut de vitamina C se găsește în:

a)

carne şi mezeluri

b)

legume şi fructe

c)

lapte.

38.

Prin fierberea produselor alimentare, ce se întâmplă cu vitaminele hidrosolubile:

a)

toate vitaminele se comportă identic

b)

se dizolvă în apa de fierbere

c)

vitamina D este distrusă

39.

Vitamina C se degradează ușor prin oxidare:

a)

la lumină și umiditate redusă

b)

în prezența oxigenului din aer și a temperaturi ridicate

c)

la tempetatură scăzută.

40.

Denumirea chimică a vitaminelor E este:

a)

niacine

b)

tiamine

c)

tocoferoli

41.

Care din următoarele elemente sunt macroelemente:

a)

sodiul, calciul, fierul

b)

iodul, cromul;

c)

seleniul, cuprul

42.

Care din următoarele elemente sunt oligoelemente:

a)

sodiul, fierul

b)

magneziul, cromul

c)

seleniul, cuprul, iodul

43.

Cele mai bogate produse alimentare în iod sunt:

a)

peştele, scoicile

b)

varza

c)

ouăle

44.

Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt:

a)

Alimentele în care conţinutul de seleniu este crescut sunt: a. cerealele, carnea, peştele;

b)

varza, salata, ceapa

c)

varza, salata, ceapa; c. laptele, ouăle.

45.

Cel mai mare conținut de magneziu se găsește în:

a)

cerealele și derivatele acestora, legume verzi, fructe seci;

b)

grăsimi, carne albă, carne de porc

c)

legume amidonoase, citrice, pește

46.

Enzimele au un optim de activitate la o temperatură de:

a)

35 – 40°C

b)

90 – 100°C

c)

110 – 120°C

47.

Activitatea enzimelor este influenţată de o serie de factori, şi anume:

a)

umiditatea aerului și și concentrația ionilor de Cl

b)

temperatură, concentrația ionilor de H și radiațiile ionizante

c)

activitatea apei și concentrația ionilor de N

48.

În prodesele alimentare apa se găsește sub formă:

a)

liberă

b)

legată

c)

ambele variante

49.

Activitatea apei (aw) în cazul produselor alimentare deshidratate este:

a)

aw=0,1

b)

aw=0,6

c)

aw=0,2 – 0,4

50.

Alimentele cu conţinut ridicat de apă sunt:

a)

fructele, legumele, iaurtul

b)

carnea, pâinea

c)

cereale, leguminoase uscate, oleaginoase (nuci, alune etc.)

51.

Refrigerarea se face la o temperatură cuprinsă între:

a)

0°C - (+4°C)

b)

(-5°C) - (+5°C)

c)

(+5°C) - (+10°C)

52.

Refrigerarea produselor alimentare se caracterizează prin:

a)

perioade mari de păstrare a produsului (luni sau ani)

b)

răcirea produsului la temperature mai mari de 0°C, conservarea fiind de câteva zile până la câteva săptămâni în funcție de produs, temperature de depozitare și ambalaj

c)

solidificarea într-o anumită proporție a apei conținută în produs.

53.

Congelarea produselor alimentare se caracterizează prin:

a)

durate mici de păstrare ale produselor

b)

scăderea temperaturii produsului sub 0°C, putându-se realiza o durată de

conservare de câteva luni

c)

eliminarea apei din produs.

54.

Congelarea se face la o temperatură cuprinsă între:

a)

(-10°C) – (-20°C)

b)

în general aproape de -18°C

c)

(-15°C) – (-20°C)

55.

Afumarea are ca scop:

a)

conservarea produselor alimentare și asigurarea gustului şi mirosului specific

de afumat

b)

îmbunătăţirea aspectului exterior al cărnii

c)

îmbunătăţirea culorii.

56.

Sărarea cărnii se face în scopul:

a)

prevenirii alterării, mărirea conservabilității și imprimarea unor proprietăți

gustative suplimentare

b)

îmbunătăţirii mirosului

c)

îmbunătăţirea aspectului exterior al cărnii şi a conservabilităţii.

57.

Pasteurizarea se face la temperaturi:

a)

mai mari de 100°C

b)

mai mici de 100°C

c)

mai mari de 200°C

58.

Sterilizarea cărnii se face la:

a)

117-124°C

b)

temperaturi mai mici de 100°C

c)

temperaturi mai mari de 200°C

59.

Procedeul termic în urma căruia pierderile de nutrienţi din carne sunt cele mai reduse

este:

a)

frigerea

b)

prăjirea

c)

fierberea

60.

Metoda de conservare a cărnii şi a produselor din carne care foloseşte temperaturi înalte

este:

a)

congelarea

b)

sterilizarea

c)

refrigerarea

61.

Metoda de conservare a cărnii şi a produselor din carne care foloseşte temperaturi

scăzute este:

a)

congelarea

b)

pasteurizarea

c)

afumarea

62.

Cum se numește principala proteină din făina de grâu:

a)

glicogen

b)

gluten

c)

glicocol

63.

Cea mai importantă glucidă din lapte este:

a)

glucoza;

b)

lactoza

c)

cazeina

64.

Cea mai importantă proteină din carne este:

a)

miozina

b)

glicogenul

c)

miocromul

65.

Cea mai importantă proteină din lapte este:

a)

serumalbumina

b)

cazeina;

c)

lactoglobulina

66.

Laptele este considerat un aliment aproape complet deoarece conține următoarele

clase de nutrienți:

a)

lactoză, fructoză, glucoză, zaharoză

b)

proteine, lipide, glucide, enzime, vitamine și săruri minerale

c)

calciu, săruri minerale, carbohidrați sub forma amidonului

67.

Oul constituie un produs de bază în alimentaţie, fiind caracterizat prin:

a)

conținut mare de proteine și lipide în albuş cu valoare biologică foarte scăzută

b)

conținut mare de proteine (albumină și vitelină), lisină, triptofan, histidină,

tirosină, cisteină și fier;

c)

conținut mare de glucide şi vitamine C în gălbenuș.

68.

Lipidele prezente în gălbenușul de ou sunt:

a)

trigliceridele, fosfatidele și steridele

b)

etolidele

c)

ceridele

69.

Cum se numeşte procesul de transformare a lactozei în acid lactic?

a)

fermentație acetică

b)

fermentație butirică

c)

fermentaţie lactică.

70.

Culoarea roşie specifică cărnii proaspete este dată în principal de:

a)

elastină

b)

actină

c)

mioglobină.