wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Soluțiile. Disociația electrolitică

Total questions: 115

Worksheet time: 58mins

Name
Class
Date
1.

Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: soluție de sare de bucătărie în apă.

a)

sistem cu dispersie grosieră

b)

sistem cu dispersie fină

c)

soluție adevărată

2.

Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: var stins.

a)

sistem cu dispersie grosieră

b)

sistem cu dispersie fină

c)

soluție adevărată

3.

Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: soluție de albuș de ou în apă.

a)

sistem cu dispersie grosieră

b)

sistem cu dispersie fină

c)

soluție adevărată

4.

Alege afirmația corectă care compară soluțiile adevărate cu amestecurile mecanice și compușii chimici.

a)

Soluțiile adevărate sunt neomogene, fără interacțiuni între componente, la fel ca amestecurile mecanice.

b)

Soluțiile adevărate sunt sisteme omogene alcătuite din solvent, substanța dizolvată și produșii interacțiunii lor și ocupă o poziție intermediară între amestecuri și compuși.

c)

Soluțiile adevărate au compoziție fixă și proprietăți independente de concentrație, identice cu cele ale compușilor chimici.

d)

Soluțiile adevărate sunt întotdeauna dispersii grosiere.

5.

Alege afirmațiile corecte: La dizolvarea substanțelor solide în apă, energia poate avea unul dintre comportamentele descrise mai jos.

a)

întotdeauna se absorbe

b)

întotdeauna se elimină

c)

poate fi eliminată

d)

poate fi absorbită

e)

nu se absorbe și nu se elimină

6.

Indică particularitățile soluțiilor adevărate care le deosebesc de amestecurile mecanice.

a)

omogenitatea

b)

la amestecarea substanțelor cu solventul se degajă sau se absoarbe energie

c)

compoziția calitativă poate fi schimbată esențial

d)

se supune legii constanței compoziției

7.

Indică semnele comune ce caracterizează soluțiile adevărate și amestecurile mecanice.

a)

conțin două sau mai multe componente independente

b)

sunt omogene

c)

este posibilă separarea în părți componente

d)

raportul dintre masele componentelor nu poate fi schimbat esențial

8.

Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 5 g de sare. Alege valoarea corectă.

a)

aproximativ 2,50%

b)

aproximativ 4,76%

c)

aproximativ 8,00%

d)

aproximativ 10,0%

9.

Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 10 g de sare. Alege valoarea corectă.

a)

aproximativ 6,67%

b)

aproximativ 9,09%

c)

aproximativ 12,5%

d)

aproximativ 15,0%

10.

Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 20 g de sare. Alege valoarea corectă.

a)

aproximativ 13,0%

b)

aproximativ 15,0%

c)

aproximativ 16,67%

d)

aproximativ 18,0%

11.

Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 35,8 g de sare la 20°C. Alege valoarea corectă.

a)

aproximativ 22,0%

b)

aproximativ 24,5%

c)

aproximativ 26,36%

d)

aproximativ 28,0%

12.

Soluția de sare de bucătărie în apă poate fi separată prin metodele de mai jos. Selectează toate variantele corecte.

a)

distilare

b)

filtrare

c)

evaporare

13.

Comparați soluțiile saturate cu cele nesaturate, alegând afirmația corectă despre conținutul de substanță dizolvată la o temperatură dată.

a)

O soluție saturată conține mai puțină substanță dizolvată decât una nesaturată.

b)

O soluție nesaturată conține cantitatea maximă posibilă de substanță dizolvată.

c)

O soluție saturată conține cantitatea maximă posibilă de substanță dizolvată, iar una nesaturată conține mai puțin la aceeași temperatură.

d)

Saturația și nesaturația nu depind de temperatură.

14.

Comparați solubilitatea substanțelor solide, lichide și gazoase în funcție de temperatură, selectând toate enunțurile corecte.

a)

În general, solubilitatea substanțelor solide crește la încălzire.

b)

În general, solubilitatea substanțelor lichide scade la încălzire.

c)

Solubilitatea gazelor în apă scade la încălzire.

d)

Solubilitatea gazelor crește brusc la mărirea presiunii.

15.

Explicați de ce un pahar cu apă rece, lăsat într-o încăpere caldă, se acoperă în timp cu bule de aer pe pereții săi.

a)

Aerul dizolvat se degajă deoarece solubilitatea gazelor scade la creșterea temperaturii.

b)

Aerul dizolvat se dizolvă mai mult deoarece solubilitatea gazelor crește la încălzire.

c)

Bulele apar doar din evaporarea apei, fără legătură cu solubilitatea gazelor.

d)

Bulele provin din reacții chimice între apă și sticla paharului.

16.

Identificați definiția corectă a coeficientului de solubilitate S pentru o substanță, la o temperatură dată.

a)

Masa minimă de substanță ce poate fi dizolvată în 100 g de apă.

b)

Masa maximă de substanță ce poate fi dizolvată în 100 g de apă.

c)

Volumul de soluție obținut din 100 g de apă.

d)

Raportul dintre masa apei și masa soluției.

17.

La 2020^\circ C, în 100 g de apă se dizolvă 35,835{,}8 g de NaCl. Alegeți afirmația corectă despre solubilitatea clorurii de sodiu la această temperatură.

a)

Solubilitatea NaCl la 2020^\circ C este 2020 g per 100100 g de H 2_2 O.

b)

Solubilitatea NaCl la 2020^\circ C este 35,835{,}8 g per 100100 g de H 2_2 O.

c)

Solubilitatea NaCl la 2020^\circ C este 5050 g per 100100 g de H 2_2 O.

d)

Solubilitatea NaCl la 2020^\circ C nu poate fi exprimată cantitativ.

18.

Explicați de ce o soluție saturată de sare de bucătărie, preparată la rece și la încălzire, conține aproape aceeași cantitate de NaCl în 100 g de apă.

a)

Pentru că NaCl are solubilitate care depinde slab de temperatură în apă.

b)

Pentru că NaCl se descompune la încălzire și nu mai dizolvă.

c)

Pentru că apa își schimbă compoziția chimică la încălzire.

d)

Pentru că saturația nu depinde de temperatură pentru nicio substanță.

19.

Cum se explică fenomenul prin care inscripțiile realizate cu soluție diluată de CoCl 2_2 devin vizibile după trecerea unui fier de călcat fierbinte peste hârtie sau țesătură?

a)

La încălzire, CoCl 2_2 se dehidratează, trecând din forma hidratată colorată diferit la forma anhidră (albastră), ceea ce face inscripțiile vizibile.

b)

La încălzire, CoCl 2_2 se dizolvă complet și inscripțiile dispar definitiv.

c)

La încălzire, CoCl 2_2 reacționează cu apă formând un compus incolor, care accentuează contrastul.

d)

La încălzire, CoCl 2_2 sublimează și nu mai rămâne pe hârtie, de aceea apar inscripțiile.

20.

Pentru problema 1 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω\omega (%) în soluție, folosind datele: masa soluției 100100 g și masa substanței dizolvate 2020 g.

a)

15%15\%

b)

20%20\%

c)

25%25\%

d)

5%5\%

21.

Pentru problema 2 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω\omega (%), date: masa soluției 400400 g, masa substanței dizolvate 1010 g.

a)

2%2\%

b)

2,5%2{,}5\%

c)

5%5\%

d)

10%10\%

22.

Pentru problema 3 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω\omega (%), date: masa soluției 5050 g și masa substanței dizolvate 55 g.

a)

8%8\%

b)

10%10\%

c)

12%12\%

d)

5%5\%

23.

Pentru problema 4 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω\omega (%), date: masa substanței dizolvate 44 g și masa apei 1616 g.

a)

5%5\%

b)

10%10\%

c)

20%20\%

d)

25%25\%

24.

Pentru problema 5 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω\omega (%), date: masa substanței dizolvate 2525 g și masa apei 475475 g.

a)

2%2\%

b)

5%5\%

c)

10%10\%

d)

20%20\%

25.

Pentru problema 6 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 200200 g și partea de masă ω=10%\omega=10\% .

a)

1010 g

b)

2020 g

c)

3030 g

d)

4040 g

26.

Pentru problema 7 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 400400 g și ω=20%\omega=20\% .

a)

4040 g

b)

6060 g

c)

8080 g

d)

100100 g

27.

Pentru problema 8 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 100100 g și ω=20%\omega=20\% .

a)

1010 g

b)

1515 g

c)

2020 g

d)

2525 g

28.

Pentru problema 9 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 100100 g și ω=5%\omega=5\% .

a)

22 g

b)

55 g

c)

1010 g

d)

2020 g

29.

Pentru problema 10 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 200200 g și ω=20%\omega=20\% .

a)

200200 g

b)

400400 g

c)

800800 g

d)

10001000 g

30.

Pentru problema 11 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 100100 g și ω=25%\omega=25\% .

a)

350350 g

b)

400400 g

c)

450450 g

d)

500500 g

31.

Pentru problema 12 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 400400 g și ω=10%\omega=10\% .

a)

20002000 g

b)

30003000 g

c)

40004000 g

d)

50005000 g

32.

Pentru problema 13 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 100100 g și ω=20%\omega=20\% .

a)

1515 g

b)

2020 g

c)

2525 g

d)

3030 g

33.

Pentru problema 14 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 170170 g și ω=15%\omega=15\% .

a)

2020 g

b)

3030 g

c)

4040 g

d)

5050 g

34.

Pentru problema 15 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 20002000 g și ω=25%\omega=25\% (dați răspunsul rotunjit la o zecimală).

a)

500,0500{,}0 g

b)

600,0600{,}0 g

c)

666,7666{,}7 g

d)

700,0700{,}0 g

35.

Alege afirmațiile corecte. Solubilitatea substanțelor solide într-un lichid:

a)

depinde de presiunea exterioară

b)

se supune principiului „substanțele cu anumite structuri se dizolvă în solvenți cu structuri asemănătoare acestora”

c)

este însoțită de efecte termice

d)

depinde de natura substanței și a solventului

36.

Alege factorii corecți de care depinde solubilitatea gazelor în apă:

a)

presiune

b)

natura gazului

c)

temperatură

d)

viteza de barbotare a gazului prin apă

37.

Alege răspunsurile corecte. Solubilitatea oxigenului în apă se mărește la:

a)

scăderea temperaturii

b)

creșterea presiunii

c)

creșterea temperaturii

d)

scăderea presiunii

38.

Alege varianta corectă. De regulă, se absoarbe întotdeauna energie la dizolvarea în apă a:

a)

substanțelor solide

b)

substanțelor gazoase

c)

cristalohidraților

39.

Alege afirmațiile corecte. O soluție nesaturată de sare poate deveni saturată dacă:

a)

se adaugă apă în soluție

b)

se dizolvă suplimentar sare

c)

soluția se evaporă

d)

soluția este răcită

40.

Alege afirmațiile corecte. O soluție saturată poate fi transformată în soluție nesaturată dacă:

a)

este diluată cu apă

b)

este încălzită

c)

se dizolvă sare

d)

se agită

41.

Alege afirmațiile corecte. O soluție suprasaturată poate fi transformată în soluție saturată dacă:

a)

se agită puternic

b)

se adaugă apă

c)

se formează un precipitat

d)

este încălzită

42.

Calculați masa soluției și masa clorurii de sodiu dintr-o soluție cu partea de masă a NaCl de 3%, având volumul de 600 ml și densitatea de 1,02 g/ml. Indicați perechea corectă (m(sol.), m(NaCl)).

a)

612 g; 18,36 g

b)

600 g; 18,00 g

c)

612 g; 20,00 g

d)

600 g; 24,00 g

43.

Calculați masa de clorură de sodiu necesară pentru pregătirea a 600 ml de soluție cu partea de masă a NaCl de 3% și densitatea soluției de 1,02 g/ml.

a)

15,00 g

b)

18,36 g

c)

20,00 g

d)

12,00 g

44.

Pentru conservarea legumelor, se prepară adesea marinadă cu partea de masă a sării de bucătărie de 3%. Selectați legumele pentru care se utilizează în mod obișnuit o astfel de soluție.

a)

Castraveți

b)

Varză

c)

Morcovi

d)

Ceapă

45.

Preparați 600 ml de soluție cu partea de masă a clorurii de sodiu de 3% și densitatea de 1,02 g/ml. Alegeți combinația corectă de cantități: volumul de apă și masa de NaCl necesare.

a)

594 ml apă; 18,36 g NaCl

b)

600 ml apă; 18,00 g NaCl

c)

580 ml apă; 20,00 g NaCl

d)

594 ml apă; 24,00 g NaCl

46.

Dintr-un kilogram de sare de bucătărie se prepară o soluție de NaCl cu partea de masă de 7% și densitatea soluției de 1,04 g/ml. Determinați volumul soluției obținute.

a)

10,0 l

b)

13,75 l

c)

7,00 l

d)

15,0 l

47.

Pentru prepararea soluției de NaCl cu partea de masă de 7% din 1 kg de sare, determinați volumul de apă necesar.

a)

13,3 l

b)

12,0 l

c)

15,0 l

d)

10,0 l

48.

Se amestecă un volum de acid clorhidric concentrat (partea de masă a HCl de 37%, densitatea soluției de 1,19 g/cm^3) cu două volume de apă. Determinați partea de masă a HCl în soluția diluată obținută.

a)

18%

b)

13,8%

c)

37%

d)

25%

49.

Pentru muratul legumelor se folosește adesea soluție de NaCl cu partea de masă de 3%. Selectați legumele pentru care se utilizează frecvent această soluție.

a)

Castraveți

b)

Roșii

c)

Ardei

d)

Varză

50.

Se dă: volum soluție 5 l, parte de masă a CaCl2 în soluție 10%, densitate soluție 1,09 g/cm³. Calculați masa de cristohidrat CaCl2·6H2O necesară pentru prepararea soluției.

a)

545 g

b)

1,075 kg

c)

2,190 kg

d)

0,545 kg

51.

Se dă: volum soluție 5 l, parte de masă a CaCl2 în soluție 10%, densitate soluție 1,09 g/cm³. Determinați volumul de apă necesar pentru prepararea soluției.

a)

4,375 l

b)

5,000 l

c)

0,625 l

d)

3,925 l

52.

Solubilitatea KCl la t = 0°C este 27,6 g în 100 g H2O. Determinați partea de masă a KCl în soluția saturată obținută la 0°C.

a)

21,6%

b)

27,6%

c)

18,0%

d)

24,0%

53.

Concentrația molară se notează prin C(A) și se definește prin raportul dintre cantitatea de substanță dizolvată și volumul soluției. Identificați expresia corectă pentru concentrația molară.

a)

C(A) = v(A) · V(sol.)

b)

C(A) = V(sol.) / v(A)

c)

C(A) = v(A) / V(sol.)

d)

C(A) = V(sol.) · v(A)

54.

Calculați concentrația molară a acidului sulfuric într-o soluție cu volumul de 200 ml care conține 19,6 g H2SO4. Date: M(H2SO4) = 98 g/mol.

a)

0,5 mol/l

b)

1 mol/l

c)

2 mol/l

d)

0,2 mol/l

55.

În formula C(A)C(A) , ce mărime fizică se află la numărătorul expresiei C(A)=v(A)V(sol.)C(A)=\frac{v(A)}{V(\text{sol.})} ?

a)

Volumul soluției

b)

Cantitatea de substanță a particulei A

c)

Masa soluției

d)

Densitatea soluției

56.

Identificați etapa corectă din Fig. 4.4: pregătirea unei soluții cu concentrație molară dată. Care literă indică „agitarea soluției”?

a)

a)

b)

c)

c)

f)

d)

g)

57.

Se dă: concentrația molară C(NaCl) = 0,1 mol/l, volumul soluției V(sol.) = 2 l, masa molară M(NaCl) = 58,5 g/mol. Calculați masa de NaCl necesară pentru prepararea soluției.

a)

5,85 g

b)

11,7 g

c)

0,2 g

d)

29,25 g

58.

În metoda descrisă pentru prepararea soluțiilor cu concentrație molară dată (balon cotat), masa și volumul apei necesare se calculează înainte de dizolvare?

a)

Da, se calculează exact înainte de dizolvare

b)

Nu, nu se calculează; apa se adaugă până la semnul balonului după dizolvare

c)

Se estimează densitatea soluției pentru a calcula masa apei

d)

Se calculează doar volumul apei, nu și masa

59.

Identificați etapa corectă din Fig. 4.4: „adăugarea apei până la semn”. Alegeți litera corespunzătoare.

a)

b)

b)

d)

c)

e)

d)

g)

60.

Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,84 g/cm31{,}84\ \text{g/cm}^3 și partea de masă a H2SO4 este 96%96\% .

a)

Masa soluției 368368 g; masa de H2SO4 353,28353{,}28 g

b)

Masa soluției 240240 g; masa de H2SO4 230,4230{,}4 g

c)

Masa soluției 280280 g; masa de H2SO4 134,4134{,}4 g

d)

Masa soluției 368368 g; masa de H2SO4 354354 g

61.

Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,21 g/cm31{,}21\ \text{g/cm}^3 și partea de masă a H2SO4 este 30%30\% .

a)

Masa soluției 242242 g; masa de H2SO4 72,672{,}6 g

b)

Masa soluției 200200 g; masa de H2SO4 6060 g

c)

Masa soluției 242242 g; masa de H2SO4 80,080{,}0 g

d)

Masa soluției 210210 g; masa de H2SO4 63,063{,}0 g

62.

Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,40 g/ml1{,}40\ \text{g/ml} și partea de masă a H2SO4 este 50%50\% .

a)

Masa soluției 280280 g; masa de H2SO4 140140 g

b)

Masa soluției 300300 g; masa de H2SO4 150150 g

c)

Masa soluției 280280 g; masa de H2SO4 120120 g

d)

Masa soluției 200200 g; masa de H2SO4 100100 g

63.

Calculează masa de Na2SO410H2O\mathrm{Na_2SO_4\cdot 10H_2O} care trebuie dizolvată în 250250 g de apă pentru a obține o soluție cu partea de masă a sării anhidre de 6%6\% .

a)

39,439{,}4 g

b)

25,025{,}0 g

c)

56,056{,}0 g

d)

44,144{,}1 g

64.

Calculează partea de masă a acidului sulfuric în soluția obținută prin amestecarea a 200200 g de soluție 20%20\% cu 200200 g de soluție 10%10\% .

a)

15%15\%

b)

12,5%12{,}5\%

c)

20%20\%

d)

30%30\%

65.

Din 200200 kg de soluție de H2SO4 cu partea de masă 60%60\% , calculează volumul apei care trebuie evaporat pentru a obține o soluție cu partea de masă 96%96\% (consideră densitatea apei \approx 11 kg/L).

a)

7575 L

b)

6060 L

c)

8080 L

d)

5050 L

66.

Pentru formarea unei sări neutre, s-au adăugat 43,243{,}2 ml de soluție de KOH cu partea de masă 7,4%7{,}4\% ( ρ=1,06\rho=1{,}06 g/cm 3^3 ) la 4040 ml de soluție de H2SO4 ( ρ=1,025\rho=1{,}025 g/cm 3^3 ). Calculează partea de masă a H2SO4 în soluția de acid.

a)

7,2%7{,}2\%

b)

5,0%5{,}0\%

c)

9,0%9{,}0\%

d)

12%12\%

67.

Calculează partea de masă a substanței dizolvate într-o soluție cu volumul de 500500 ml, dacă concentrația molară a H2SO4 este 22 mol/L ( ρ1\rho\approx1 g/cm 3^3 ).

a)

19,6%19{,}6\%

b)

9,8%9{,}8\%

c)

24%24\%

d)

14,6%14{,}6\%

68.

Calculează partea de masă a substanței dizolvate într-o soluție cu volumul de 500500 ml, dacă concentrația molară a HCl este 44 mol/L ( ρ1\rho\approx1 g/cm 3^3 ).

a)

14,6%14{,}6\%

b)

19,6%19{,}6\%

c)

9,8%9{,}8\%

d)

24%24\%

69.

Calculează concentrația molară a soluției de NaOH cu partea de masă a NaOH de 8%8\% și densitatea soluției 1,11{,}1 g/cm 3^3 .

a)

2,22{,}2 M

b)

1,81{,}8 M

c)

1,61{,}6 M

d)

2,02{,}0 M

70.

La dizolvarea a 5,385{,}38 g de cristalohidrat ZnSO4xH2O\mathrm{ZnSO_4\cdot xH_2O} în 9292 ml de apă s-a obținut o soluție cu partea de masă a sării anhidre de 3,31%3{,}31\% . Determină valoarea lui xx în formula cristalohidratului.

a)

x=6x=6

b)

x=7x=7

c)

x=10x=10

d)

x=1x=1

71.

Conform teoriei arheniuseene a disocierii electrolitice, la dizolvare sau topire, electroliții se descompun în ioni pozitivi și negativi. Care afirmație descrie corect comportamentul substanțelor cu legătură ionică în apă, conform fig. 4.5 a?

a)

Moleculele substanțelor cu legătură ionică se hidrolizează și rămân neutre

b)

Ionii din rețeaua cristalină ionică se desprind sub acțiunea moleculelor polare ale apei

c)

Moleculele de apă se transformă în ioni care pătrund în rețeaua ionică

d)

Legăturile ionice se rup numai la încălzire, nu la dizolvare

72.

Moleculele substanțelor cu legătură covalentă polară interacționează cu moleculele polare de apă și se descompun în ioni. Care exemplu din fig. 4.5 b ilustrează acest proces?

a)

NH3 se transformă în N2 și H2

b)

HCl se descompune în H+ și Cl− în apă

c)

H2O se descompune în H2 și O2

d)

NaCl rămâne nedisociat în apă

73.

În soluțiile apoase, cauza desprinderii ionilor este hidratarea. Ce înseamnă „ion hidratat” în contextul explicat?

a)

Ion care are legături covalente cu moleculele de apă

b)

Ion înconjurat de molecule de apă atrase electrostatic

c)

Ion care nu interacționează cu apa

d)

Ion care se transformă în moleculă neutră de apă

74.

Cristalohidratul CuSO4·5H2O se formează la evaporarea soluției de piatră‑vânătă. Care afirmație este corectă despre cristalohidrați față de hidratați?

a)

Hidratații au apă legată în rețeaua solidă, cristalohidrații au apă doar în soluție

b)

Cristalohidrații au un număr constant de molecule de apă legate în rețeaua cristalină, pe când hidratarea în soluție poate fi variabilă

c)

Ambele conțin apă variabilă legată în rețea

d)

Niciuna dintre substanțe nu conține apă în structura lor

75.

Care grupă de substanțe conduce curentul electric în soluție apoasă, conform explicațiilor introductive?

a)

Acizi, alcalii și săruri

b)

Apa distilată și zahărul

c)

Metale în stare solidă

d)

Gaze nobile dizolvate

76.

Termenul „ion” provine din greacă și înseamnă „călător”. Ce proprietate din soluție justifică această denumire?

a)

Ionii se deplasează haotic în toate direcțiile în absența câmpului electric

b)

Ionii se evaporă ușor din soluție

c)

Ionii formează molecule stabile

d)

Ionii nu se mișcă în soluție

77.

Procesul de desprindere a ionilor unei substanțe, la dizolvare în apă sau la topire, se numește disociație electrolitică. Ce se observă când se introduc electrozi într-o soluție de electrolit, conform fig. 4.6?

a)

Ionii rămân staționari și soluția nu conduce curentul

b)

Ionii orientați se deplasează: cei cu sarcină pozitivă spre catod, cei cu sarcină negativă spre anod; soluția conduce curentul

c)

Moleculele neutre se adună la anod, iar ionii la catod

d)

Se formează gaze la ambii electrozi imediat

78.

Cum se explică denumirile cation și anion?

a)

Cationii au sarcină negativă și merg spre catod, anionii au sarcină pozitivă și merg spre anod

b)

Cationii au sarcină pozitivă și se deplasează spre catod, anionii au sarcină negativă și se deplasează spre anod

c)

Cationii sunt atomi, anionii sunt molecule

d)

Cationii apar doar în baze, anionii doar în acizi

79.

Disocierea este un proces reversibil: concomitent cu disocierea moleculelor în ioni are loc legarea ionilor în molecule. Cu ce semn se notează reversibilitatea disocierii în ecuații?

a)

b)

c)

d)

80.

Gradul de disociere α reprezintă raportul dintre numărul de molecule disociate (Ndis.) și numărul total de molecule dizolvate (N). Care este expresia corectă pentru α?

a)

α = N · 100%

b)

α = Ndis. − N

c)

α = Ndis./N · 100%

d)

α = N/Ndis. · 100%

81.

La diluarea soluțiilor, gradul de disociere crește. Ce interpretare este conformă explicațiilor din text?

a)

La diluare, interacțiunile ion‑ion scad, facilitând separarea ionilor

b)

La diluare, concentrația de molecule neutre crește și oprește disocierea

c)

La diluare, temperatura scade și împiedică disocierea

d)

La diluare, presiunea parțială a solutului crește și favorizează asocierea ionilor

82.

În soluții cu concentrația substanței de 0,1 mol/l, acizii HNO3 și HCl au un grad de disociere de aproximativ 92%. În ce categorie se încadrează, conform clasificării din text?

a)

Electroliți slabi

b)

Electroliți de tărie medie

c)

Electroliți tari

d)

Nelectroliți

83.

Care pereche reacție‑tip ilustrează notarea reversibilității pentru electroliții slabi, conform exemplelor date?

a)

NaCl → Na+ + Cl−

b)

H2SO4 → H+ + HSO4−

c)

CH3COOH ⇄ CH3COO− + H+

d)

KOH → K+ + OH−

84.

Conform Tabelului 4.1, care afirmație este corectă despre electroliții tari?

a)

Toate sărurile solubile în soluție sunt electroliți tari

b)

H2O este listat ca electrolit tare

c)

NH4OH este electrolit tare

d)

Acizii CH3COOH și H2CO3 sunt electroliți tari

85.

Potrivit Tabelului 4.2 (C = 0,1 mol/l; t° = 18 °C), care acid are cel mai mare grad de disociere α (%) dintre acizii HX enumerați?

a)

HF (8%)

b)

HCl (92%)

c)

HBr (93%)

d)

HI (95%)

86.

Conform datelor din Tabelul 4.2, care bază are un grad de disociere α (%) de 84% în aceleași condiții?

a)

KOH

b)

NaOH

c)

Ba(OH)2

d)

NH4OH

87.

Care valoare a gradului de disociere α (%) corespunde sării NaCl, conform Tabelului 4.2?

a)

45%

b)

77%

c)

84%

d)

89%

88.

Acizii sunt electroliți care disociază formând cationi H+ și anioni de radicali acizi. Ce pereche de ioni se formează la disocierea HCl, conform listei de acizi monobazici tari?

a)

H+ și ClO4−

b)

H+ și Cl−

c)

H+ și SO4 2−

d)

H+ și NO3−

89.

Acidul sulfuric este dibazic și disociază treptat. Ce specie anionică apare la prima etapă de disociere a H2SO4, conform textului?

a)

SO4 2− (ion sulfat)

b)

HSO4− (ion hidrogenosulfat)

c)

HSO3− (ion hidrogenosulfit)

d)

SO3 2− (ion sulfit)

90.

În ecuațiile de disociere, suma sarcinilor ionilor din stânga trebuie să fie egală cu suma sarcinilor ionilor din dreapta. Care ecuație respectă această regulă pentru a doua etapă a acidului sulfuric, conform textului?

a)

HSO4− ⇄ H+ + SO4 2−

b)

H2SO4 → 2H+ + SO4 2−

c)

H2SO3 ⇄ H+ + HSO3−

d)

CH3COOH → CH3COO− + H+

91.

Acidul sulfuric formează două tipuri de săruri: neutre (de exemplu Na2SO4) și acide (de tip hidrogenosulfat, de exemplu NaHSO4). Care afirmație este corectă despre aceste tipuri de săruri?

a)

Sărurile neutre conțin anionul SO4 2−, iar sărurile acide conțin anionul HSO4−

b)

Ambele tipuri conțin numai HSO4−

c)

Sărurile acide nu se pot forma din H2SO4

d)

Sărurile neutre au întotdeauna anioni monovalenti

92.

Acidul sulfuros (H2SO3) este exemplu de acid de tărie medie. Ce specie anionică apare la etapa a II‑a a disocierii lui, conform textului?

a)

Cl− (ion clorură)

b)

HSO4− (ion hidrogenosulfat)

c)

SO3 2− (ion sulfit)

d)

HSO3− (ion hidrogenosulfit)

93.

Se cere: identificați radicalii acizi care apar la disocierea sărurilor formate de acidul fosforic; alegeți toate variantele corecte.

a)

ion fosfat PO43PO_4^{3-}

b)

ion hidrogenofosfat HPO42HPO_4^{2-}

c)

ion dihidrogenofosfat H2PO4H_2PO_4^{-}

d)

ion sulfat SO42SO_4^{2-}

e)

ion carbonat CO32CO_3^{2-}

94.

Comparați acizii mono-, di- și tribazici după formarea sărurilor: care afirmație este corectă?

a)

Acizii monobazici formează un singur tip de sare; acizii dibazici formează două tipuri; acizii tribazici formează trei tipuri.

b)

Acizii monobazici formează trei tipuri de săruri; acizii dibazici formează un singur tip; acizii tribazici formează două tipuri.

c)

Toți acizii (mono-, di-, tribazici) formează același număr de tipuri de săruri.

d)

Acizii tribazici formează doar săruri neutre.

95.

De ce bazele tari disociază spontan și nu treptat?

a)

În stare solidă, alcaliile conțin deja cationi de metal și anioni OHOH^{-} , iar în apă ionii se separă ușor din rețeaua cristalină.

b)

Pentru că legătura metal–oxigen este predominant covalentă, ceea ce împiedică eliberarea ionilor.

c)

Fiind gaze, se amestecă rapid cu apa și astfel disociază.

d)

Nu conțin ioni în stare solidă, deci îi formează doar în soluție.

96.

Comparați disocierea alcalilor și a bazelor insolubile: selectați enunțul corect.

a)

Alcaliile disociază complet și spontan în apă, iar bazele insolubile disociază treptat și reversibil.

b)

Bazele insolubile disociază complet și spontan, iar alcaliile disociază treptat.

c)

Atât alcaliile, cât și bazele insolubile disociază complet și spontan.

d)

Nici alcaliile, nici bazele insolubile nu disociază în apă.

97.

Care afirmație descrie corect comportamentul la disociere al bazelor amfotere (exemplu: Zn(OH)2)?

a)

Pot manifesta atât proprietăți bazice (dând Zn2+Zn^{2+} și OHOH^{-} ), cât și proprietăți acide (formând specii complexe, de tip [Zn(OH)4]2[Zn(OH)_4]^{2-} ).

b)

Dau numai cationi Mn+M^{n+} în soluție și nu formează specii complexe.

c)

Disociază complet și spontan, la fel ca alcaliile.

d)

Nu disociază deloc în apă.

98.

Ce cationi se formează la disocierea sărurilor acide? Alegeți toate variantele corecte.

a)

cationi de metal (de tip Na+Na^{+} , Ca2+Ca^{2+} etc.)

b)

cationul H+H^{+}

c)

cationul OH+OH^{+}

d)

Nu se formează cationi în soluția sărurilor acide.

99.

Comparați sărurile neutre, acide și bazice și selectați toate afirmațiile corecte.

a)

Sărurile neutre disociază în cation de metal și anion de radical acid.

b)

Sărurile acide disociază în cation de metal, H+H^{+} și anion de radical acid (de tip HCO3HCO_3^{-} ).

c)

Sărurile bazice disociază în cation hidroxometal (care conține grupa OHOH^{-} ) și anion de radical acid.

d)

Sărurile acide nu conțin atomi de hidrogen.

e)

Sărurile bazice nu conțin grupa OHOH^{-} .

100.

Alegeți din text expresia ce caracterizează mediul neutru.

a)

mediul este neutru

b)

soluția este neutră

c)

mediul este acid

d)

mediul este bazic

101.

Conform textului, pe ambalajul multor produse cosmetice este indicată valoarea pH-ului. Ce mediu de reacție indică în general aceste produse?

a)

mediu acid

b)

mediu neutru

c)

mediu bazic

d)

mediu variabil fără semnificație

102.

Ce valoare a pH-ului este indicată pe sticla șampoanelor pe care le folosiți?

a)

pH 5–5,5

b)

pH 7

c)

pH 9–10

d)

pH 3–4

103.

Selectează toate substanțele din grila de acizi care pot forma săruri acide (acizi poliproti): HNO3, HBr, HClO4, H2SO4, H2CO3, H3PO4, HCl, H2S, H2SO3.

a)

H2SO4

b)

H2CO3

c)

H3PO4

d)

H2S

e)

H2SO3

104.

Selectează toate substanțele din grila de compuși care sunt săruri bazice (conțin grupări OH− în formula lor): Fe(OH)2, Na2HPO4, MgOHCl, Ca3(PO4)2, CuSO4, (CuOH)2CO3, BaCl2, Ca(HCO3)2, Al(OH)2Cl.

a)

MgOHCl

b)

(CuOH)2CO3

c)

Al(OH)2Cl

d)

Na2HPO4

e)

Ca(HCO3)2

105.

Alege șirul în care tăria acizilor crește.

a)

H2Te, H2Se, H2S

b)

HCl, HBr, HI

106.

La disocierea cărui electrolit în apă se formează doar cationi de tip H+\mathrm{H^+} ?

a)

hidrogenofosfatul de sodiu

b)

acidul sulfuric

c)

clorura de hidroxifer (III)

d)

hidroxidul de sodiu

107.

Identifică ecuațiile de disociere alcătuite incorect.

a)

Ca(OH)2 ⇄ CaOH+ + OH−

b)

BaCl2 ⇄ BaCl+ + Cl−

c)

Al(OH)2 ⇄ Al(OH)2+ + OH−

d)

Fe2(SO4)3 ⇄ Fe2++SO42Fe^{2+} + SO_4^{2-}

e)

H3PO4 ⇄ H+ + H2PO4−

108.

În soluție apoasă, care dintre următoarele săruri dau mediu de reacție acid?

a)

dihidrogenofosfat de sodiu (NaH2PO4)

b)

hidroxosulfat de aluminiu [Al(OH)SO4]

c)

clorură de calciu (CaCl2)

d)

hidrogenosulfat de sodiu (NaHSO4)

109.

Alege sărurile neutre solubile în apă (folosește cunoștințe standard de solubilitate).

a)

NaCl

b)

AgCl

c)

BaSO4

d)

K2SO4

110.

Într-o soluție de sulfat de fier (II) de masă 500 g și cu partea de masă a sării de 40%, se depun 100 g de cristalo-hidrat FeSO47H2O\mathrm{FeSO_4\cdot 7H_2O} . Care este noua parte de masă a sării în soluția rămasă?

a)

30%

b)

36%

c)

40%

d)

45%

111.

Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L2{,}24\ \mathrm{L} (c.n.) de CO2\mathrm{CO_2} prin 100 mL de soluție de NaOH cu concentrația de 0,2 mol/L0{,}2\ \mathrm{mol/L} ?

a)

carbonat de sodiu (Na2CO3)

b)

bicarbonat de sodiu (NaHCO3)

112.

Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L2{,}24\ \mathrm{L} (c.n.) de CO2\mathrm{CO_2} prin 100 mL de soluție de NaOH cu partea de masă de 5% ( ρ=1,05 g/cm3\rho = 1{,}05\ \mathrm{g/cm^3} )?

a)

carbonat de sodiu (Na2CO3)

b)

bicarbonat de sodiu (NaHCO3)

113.

Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L2{,}24\ \mathrm{L} (c.n.) de CO2\mathrm{CO_2} prin 100 mL de soluție de KOH cu concentrația de 2 mol/L2\ \mathrm{mol/L} ?

a)

carbonat de potasiu (K2CO3)

b)

bicarbonat de potasiu (KHCO3)

114.

Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L2{,}24\ \mathrm{L} (c.n.) de CO2\mathrm{CO_2} prin 100 mL de soluție de KOH cu partea de masă de 15% ( ρ=1,25 g/cm3\rho = 1{,}25\ \mathrm{g/cm^3} )?

a)

carbonat de potasiu (K2CO3)

b)

bicarbonat de potasiu (KHCO3)

115.

Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L2{,}24\ \mathrm{L} (c.n.) de CO2\mathrm{CO_2} prin 100 mL de soluție de Ca(OH)2 cu partea de masă de 2% ( ρ=1 g/cm3\rho = 1\ \mathrm{g/cm^3} )?

a)

carbonat de calciu (CaCO3)

b)

bicarbonat de calciu [Ca(HCO3)2]