Font size
WorksheetsSoluțiile. Disociația electrolitică
Total questions: 115
Worksheet time: 58mins
Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: soluție de sare de bucătărie în apă.
sistem cu dispersie grosieră
sistem cu dispersie fină
soluție adevărată
Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: var stins.
sistem cu dispersie grosieră
sistem cu dispersie fină
soluție adevărată
Găsește corespondența dintre coloanele A și B pentru exemplul: soluție de albuș de ou în apă.
sistem cu dispersie grosieră
sistem cu dispersie fină
soluție adevărată
Alege afirmația corectă care compară soluțiile adevărate cu amestecurile mecanice și compușii chimici.
Soluțiile adevărate sunt neomogene, fără interacțiuni între componente, la fel ca amestecurile mecanice.
Soluțiile adevărate sunt sisteme omogene alcătuite din solvent, substanța dizolvată și produșii interacțiunii lor și ocupă o poziție intermediară între amestecuri și compuși.
Soluțiile adevărate au compoziție fixă și proprietăți independente de concentrație, identice cu cele ale compușilor chimici.
Soluțiile adevărate sunt întotdeauna dispersii grosiere.
Alege afirmațiile corecte: La dizolvarea substanțelor solide în apă, energia poate avea unul dintre comportamentele descrise mai jos.
întotdeauna se absorbe
întotdeauna se elimină
poate fi eliminată
poate fi absorbită
nu se absorbe și nu se elimină
Indică particularitățile soluțiilor adevărate care le deosebesc de amestecurile mecanice.
omogenitatea
la amestecarea substanțelor cu solventul se degajă sau se absoarbe energie
compoziția calitativă poate fi schimbată esențial
se supune legii constanței compoziției
Indică semnele comune ce caracterizează soluțiile adevărate și amestecurile mecanice.
conțin două sau mai multe componente independente
sunt omogene
este posibilă separarea în părți componente
raportul dintre masele componentelor nu poate fi schimbat esențial
Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 5 g de sare. Alege valoarea corectă.
aproximativ 2,50%
aproximativ 4,76%
aproximativ 8,00%
aproximativ 10,0%
Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 10 g de sare. Alege valoarea corectă.
aproximativ 6,67%
aproximativ 9,09%
aproximativ 12,5%
aproximativ 15,0%
Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 20 g de sare. Alege valoarea corectă.
aproximativ 13,0%
aproximativ 15,0%
aproximativ 16,67%
aproximativ 18,0%
Calculează partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 35,8 g de sare la 20°C. Alege valoarea corectă.
aproximativ 22,0%
aproximativ 24,5%
aproximativ 26,36%
aproximativ 28,0%
Soluția de sare de bucătărie în apă poate fi separată prin metodele de mai jos. Selectează toate variantele corecte.
distilare
filtrare
evaporare
Comparați soluțiile saturate cu cele nesaturate, alegând afirmația corectă despre conținutul de substanță dizolvată la o temperatură dată.
O soluție saturată conține mai puțină substanță dizolvată decât una nesaturată.
O soluție nesaturată conține cantitatea maximă posibilă de substanță dizolvată.
O soluție saturată conține cantitatea maximă posibilă de substanță dizolvată, iar una nesaturată conține mai puțin la aceeași temperatură.
Saturația și nesaturația nu depind de temperatură.
Comparați solubilitatea substanțelor solide, lichide și gazoase în funcție de temperatură, selectând toate enunțurile corecte.
În general, solubilitatea substanțelor solide crește la încălzire.
În general, solubilitatea substanțelor lichide scade la încălzire.
Solubilitatea gazelor în apă scade la încălzire.
Solubilitatea gazelor crește brusc la mărirea presiunii.
Explicați de ce un pahar cu apă rece, lăsat într-o încăpere caldă, se acoperă în timp cu bule de aer pe pereții săi.
Aerul dizolvat se degajă deoarece solubilitatea gazelor scade la creșterea temperaturii.
Aerul dizolvat se dizolvă mai mult deoarece solubilitatea gazelor crește la încălzire.
Bulele apar doar din evaporarea apei, fără legătură cu solubilitatea gazelor.
Bulele provin din reacții chimice între apă și sticla paharului.
Identificați definiția corectă a coeficientului de solubilitate S pentru o substanță, la o temperatură dată.
Masa minimă de substanță ce poate fi dizolvată în 100 g de apă.
Masa maximă de substanță ce poate fi dizolvată în 100 g de apă.
Volumul de soluție obținut din 100 g de apă.
Raportul dintre masa apei și masa soluției.
La 20∘ C, în 100 g de apă se dizolvă 35,8 g de NaCl. Alegeți afirmația corectă despre solubilitatea clorurii de sodiu la această temperatură.
Solubilitatea NaCl la 20∘ C este 20 g per 100 g de H 2 O.
Solubilitatea NaCl la 20∘ C este 35,8 g per 100 g de H 2 O.
Solubilitatea NaCl la 20∘ C este 50 g per 100 g de H 2 O.
Solubilitatea NaCl la 20∘ C nu poate fi exprimată cantitativ.
Explicați de ce o soluție saturată de sare de bucătărie, preparată la rece și la încălzire, conține aproape aceeași cantitate de NaCl în 100 g de apă.
Pentru că NaCl are solubilitate care depinde slab de temperatură în apă.
Pentru că NaCl se descompune la încălzire și nu mai dizolvă.
Pentru că apa își schimbă compoziția chimică la încălzire.
Pentru că saturația nu depinde de temperatură pentru nicio substanță.
Cum se explică fenomenul prin care inscripțiile realizate cu soluție diluată de CoCl 2 devin vizibile după trecerea unui fier de călcat fierbinte peste hârtie sau țesătură?
La încălzire, CoCl 2 se dehidratează, trecând din forma hidratată colorată diferit la forma anhidră (albastră), ceea ce face inscripțiile vizibile.
La încălzire, CoCl 2 se dizolvă complet și inscripțiile dispar definitiv.
La încălzire, CoCl 2 reacționează cu apă formând un compus incolor, care accentuează contrastul.
La încălzire, CoCl 2 sublimează și nu mai rămâne pe hârtie, de aceea apar inscripțiile.
Pentru problema 1 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω (%) în soluție, folosind datele: masa soluției 100 g și masa substanței dizolvate 20 g.
15%
20%
25%
5%
Pentru problema 2 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω (%), date: masa soluției 400 g, masa substanței dizolvate 10 g.
2%
2,5%
5%
10%
Pentru problema 3 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω (%), date: masa soluției 50 g și masa substanței dizolvate 5 g.
8%
10%
12%
5%
Pentru problema 4 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω (%), date: masa substanței dizolvate 4 g și masa apei 16 g.
5%
10%
20%
25%
Pentru problema 5 din tabel, determinați partea de masă a substanței dizolvate ω (%), date: masa substanței dizolvate 25 g și masa apei 475 g.
2%
5%
10%
20%
Pentru problema 6 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 200 g și partea de masă ω=10% .
10 g
20 g
30 g
40 g
Pentru problema 7 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 400 g și ω=20% .
40 g
60 g
80 g
100 g
Pentru problema 8 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 100 g și ω=20% .
10 g
15 g
20 g
25 g
Pentru problema 9 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa soluției este 100 g și ω=5% .
2 g
5 g
10 g
20 g
Pentru problema 10 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 200 g și ω=20% .
200 g
400 g
800 g
1000 g
Pentru problema 11 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 100 g și ω=25% .
350 g
400 g
450 g
500 g
Pentru problema 12 din tabel, determinați masa soluției, știind că masa substanței dizolvate este 400 g și ω=10% .
2000 g
3000 g
4000 g
5000 g
Pentru problema 13 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 100 g și ω=20% .
15 g
20 g
25 g
30 g
Pentru problema 14 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 170 g și ω=15% .
20 g
30 g
40 g
50 g
Pentru problema 15 din tabel, calculați masa substanței dizolvate, știind că masa apei este 2000 g și ω=25% (dați răspunsul rotunjit la o zecimală).
500,0 g
600,0 g
666,7 g
700,0 g
Alege afirmațiile corecte. Solubilitatea substanțelor solide într-un lichid:
depinde de presiunea exterioară
se supune principiului „substanțele cu anumite structuri se dizolvă în solvenți cu structuri asemănătoare acestora”
este însoțită de efecte termice
depinde de natura substanței și a solventului
Alege factorii corecți de care depinde solubilitatea gazelor în apă:
presiune
natura gazului
temperatură
viteza de barbotare a gazului prin apă
Alege răspunsurile corecte. Solubilitatea oxigenului în apă se mărește la:
scăderea temperaturii
creșterea presiunii
creșterea temperaturii
scăderea presiunii
Alege varianta corectă. De regulă, se absoarbe întotdeauna energie la dizolvarea în apă a:
substanțelor solide
substanțelor gazoase
cristalohidraților
Alege afirmațiile corecte. O soluție nesaturată de sare poate deveni saturată dacă:
se adaugă apă în soluție
se dizolvă suplimentar sare
soluția se evaporă
soluția este răcită
Alege afirmațiile corecte. O soluție saturată poate fi transformată în soluție nesaturată dacă:
este diluată cu apă
este încălzită
se dizolvă sare
se agită
Alege afirmațiile corecte. O soluție suprasaturată poate fi transformată în soluție saturată dacă:
se agită puternic
se adaugă apă
se formează un precipitat
este încălzită
Calculați masa soluției și masa clorurii de sodiu dintr-o soluție cu partea de masă a NaCl de 3%, având volumul de 600 ml și densitatea de 1,02 g/ml. Indicați perechea corectă (m(sol.), m(NaCl)).
612 g; 18,36 g
600 g; 18,00 g
612 g; 20,00 g
600 g; 24,00 g
Calculați masa de clorură de sodiu necesară pentru pregătirea a 600 ml de soluție cu partea de masă a NaCl de 3% și densitatea soluției de 1,02 g/ml.
15,00 g
18,36 g
20,00 g
12,00 g
Pentru conservarea legumelor, se prepară adesea marinadă cu partea de masă a sării de bucătărie de 3%. Selectați legumele pentru care se utilizează în mod obișnuit o astfel de soluție.
Castraveți
Varză
Morcovi
Ceapă
Preparați 600 ml de soluție cu partea de masă a clorurii de sodiu de 3% și densitatea de 1,02 g/ml. Alegeți combinația corectă de cantități: volumul de apă și masa de NaCl necesare.
594 ml apă; 18,36 g NaCl
600 ml apă; 18,00 g NaCl
580 ml apă; 20,00 g NaCl
594 ml apă; 24,00 g NaCl
Dintr-un kilogram de sare de bucătărie se prepară o soluție de NaCl cu partea de masă de 7% și densitatea soluției de 1,04 g/ml. Determinați volumul soluției obținute.
10,0 l
13,75 l
7,00 l
15,0 l
Pentru prepararea soluției de NaCl cu partea de masă de 7% din 1 kg de sare, determinați volumul de apă necesar.
13,3 l
12,0 l
15,0 l
10,0 l
Se amestecă un volum de acid clorhidric concentrat (partea de masă a HCl de 37%, densitatea soluției de 1,19 g/cm^3) cu două volume de apă. Determinați partea de masă a HCl în soluția diluată obținută.
18%
13,8%
37%
25%
Pentru muratul legumelor se folosește adesea soluție de NaCl cu partea de masă de 3%. Selectați legumele pentru care se utilizează frecvent această soluție.
Castraveți
Roșii
Ardei
Varză
Se dă: volum soluție 5 l, parte de masă a CaCl2 în soluție 10%, densitate soluție 1,09 g/cm³. Calculați masa de cristohidrat CaCl2·6H2O necesară pentru prepararea soluției.
545 g
1,075 kg
2,190 kg
0,545 kg
Se dă: volum soluție 5 l, parte de masă a CaCl2 în soluție 10%, densitate soluție 1,09 g/cm³. Determinați volumul de apă necesar pentru prepararea soluției.
4,375 l
5,000 l
0,625 l
3,925 l
Solubilitatea KCl la t = 0°C este 27,6 g în 100 g H2O. Determinați partea de masă a KCl în soluția saturată obținută la 0°C.
21,6%
27,6%
18,0%
24,0%
Concentrația molară se notează prin C(A) și se definește prin raportul dintre cantitatea de substanță dizolvată și volumul soluției. Identificați expresia corectă pentru concentrația molară.
C(A) = v(A) · V(sol.)
C(A) = V(sol.) / v(A)
C(A) = v(A) / V(sol.)
C(A) = V(sol.) · v(A)
Calculați concentrația molară a acidului sulfuric într-o soluție cu volumul de 200 ml care conține 19,6 g H2SO4. Date: M(H2SO4) = 98 g/mol.
0,5 mol/l
1 mol/l
2 mol/l
0,2 mol/l
În formula C(A) , ce mărime fizică se află la numărătorul expresiei C(A)=V(sol.)v(A) ?
Volumul soluției
Cantitatea de substanță a particulei A
Masa soluției
Densitatea soluției
Identificați etapa corectă din Fig. 4.4: pregătirea unei soluții cu concentrație molară dată. Care literă indică „agitarea soluției”?
a)
c)
f)
g)
Se dă: concentrația molară C(NaCl) = 0,1 mol/l, volumul soluției V(sol.) = 2 l, masa molară M(NaCl) = 58,5 g/mol. Calculați masa de NaCl necesară pentru prepararea soluției.
5,85 g
11,7 g
0,2 g
29,25 g
În metoda descrisă pentru prepararea soluțiilor cu concentrație molară dată (balon cotat), masa și volumul apei necesare se calculează înainte de dizolvare?
Da, se calculează exact înainte de dizolvare
Nu, nu se calculează; apa se adaugă până la semnul balonului după dizolvare
Se estimează densitatea soluției pentru a calcula masa apei
Se calculează doar volumul apei, nu și masa
Identificați etapa corectă din Fig. 4.4: „adăugarea apei până la semn”. Alegeți litera corespunzătoare.
b)
d)
e)
g)
Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,84 g/cm3 și partea de masă a H2SO4 este 96% .
Masa soluției 368 g; masa de H2SO4 353,28 g
Masa soluției 240 g; masa de H2SO4 230,4 g
Masa soluției 280 g; masa de H2SO4 134,4 g
Masa soluției 368 g; masa de H2SO4 354 g
Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,21 g/cm3 și partea de masă a H2SO4 este 30% .
Masa soluției 242 g; masa de H2SO4 72,6 g
Masa soluției 200 g; masa de H2SO4 60 g
Masa soluției 242 g; masa de H2SO4 80,0 g
Masa soluției 210 g; masa de H2SO4 63,0 g
Calculează masa soluției și masa de H2SO4 pentru un volum de 200 ml de soluție de acid sulfuric, când densitatea este 1,40 g/ml și partea de masă a H2SO4 este 50% .
Masa soluției 280 g; masa de H2SO4 140 g
Masa soluției 300 g; masa de H2SO4 150 g
Masa soluției 280 g; masa de H2SO4 120 g
Masa soluției 200 g; masa de H2SO4 100 g
Calculează masa de Na2SO4⋅10H2O care trebuie dizolvată în 250 g de apă pentru a obține o soluție cu partea de masă a sării anhidre de 6% .
39,4 g
25,0 g
56,0 g
44,1 g
Calculează partea de masă a acidului sulfuric în soluția obținută prin amestecarea a 200 g de soluție 20% cu 200 g de soluție 10% .
15%
12,5%
20%
30%
Din 200 kg de soluție de H2SO4 cu partea de masă 60% , calculează volumul apei care trebuie evaporat pentru a obține o soluție cu partea de masă 96% (consideră densitatea apei ≈ 1 kg/L).
75 L
60 L
80 L
50 L
Pentru formarea unei sări neutre, s-au adăugat 43,2 ml de soluție de KOH cu partea de masă 7,4% ( ρ=1,06 g/cm 3 ) la 40 ml de soluție de H2SO4 ( ρ=1,025 g/cm 3 ). Calculează partea de masă a H2SO4 în soluția de acid.
7,2%
5,0%
9,0%
12%
Calculează partea de masă a substanței dizolvate într-o soluție cu volumul de 500 ml, dacă concentrația molară a H2SO4 este 2 mol/L ( ρ≈1 g/cm 3 ).
19,6%
9,8%
24%
14,6%
Calculează partea de masă a substanței dizolvate într-o soluție cu volumul de 500 ml, dacă concentrația molară a HCl este 4 mol/L ( ρ≈1 g/cm 3 ).
14,6%
19,6%
9,8%
24%
Calculează concentrația molară a soluției de NaOH cu partea de masă a NaOH de 8% și densitatea soluției 1,1 g/cm 3 .
2,2 M
1,8 M
1,6 M
2,0 M
La dizolvarea a 5,38 g de cristalohidrat ZnSO4⋅xH2O în 92 ml de apă s-a obținut o soluție cu partea de masă a sării anhidre de 3,31% . Determină valoarea lui x în formula cristalohidratului.
x=6
x=7
x=10
x=1
Conform teoriei arheniuseene a disocierii electrolitice, la dizolvare sau topire, electroliții se descompun în ioni pozitivi și negativi. Care afirmație descrie corect comportamentul substanțelor cu legătură ionică în apă, conform fig. 4.5 a?
Moleculele substanțelor cu legătură ionică se hidrolizează și rămân neutre
Ionii din rețeaua cristalină ionică se desprind sub acțiunea moleculelor polare ale apei
Moleculele de apă se transformă în ioni care pătrund în rețeaua ionică
Legăturile ionice se rup numai la încălzire, nu la dizolvare
Moleculele substanțelor cu legătură covalentă polară interacționează cu moleculele polare de apă și se descompun în ioni. Care exemplu din fig. 4.5 b ilustrează acest proces?
NH3 se transformă în N2 și H2
HCl se descompune în H+ și Cl− în apă
H2O se descompune în H2 și O2
NaCl rămâne nedisociat în apă
În soluțiile apoase, cauza desprinderii ionilor este hidratarea. Ce înseamnă „ion hidratat” în contextul explicat?
Ion care are legături covalente cu moleculele de apă
Ion înconjurat de molecule de apă atrase electrostatic
Ion care nu interacționează cu apa
Ion care se transformă în moleculă neutră de apă
Cristalohidratul CuSO4·5H2O se formează la evaporarea soluției de piatră‑vânătă. Care afirmație este corectă despre cristalohidrați față de hidratați?
Hidratații au apă legată în rețeaua solidă, cristalohidrații au apă doar în soluție
Cristalohidrații au un număr constant de molecule de apă legate în rețeaua cristalină, pe când hidratarea în soluție poate fi variabilă
Ambele conțin apă variabilă legată în rețea
Niciuna dintre substanțe nu conține apă în structura lor
Care grupă de substanțe conduce curentul electric în soluție apoasă, conform explicațiilor introductive?
Acizi, alcalii și săruri
Apa distilată și zahărul
Metale în stare solidă
Gaze nobile dizolvate
Termenul „ion” provine din greacă și înseamnă „călător”. Ce proprietate din soluție justifică această denumire?
Ionii se deplasează haotic în toate direcțiile în absența câmpului electric
Ionii se evaporă ușor din soluție
Ionii formează molecule stabile
Ionii nu se mișcă în soluție
Procesul de desprindere a ionilor unei substanțe, la dizolvare în apă sau la topire, se numește disociație electrolitică. Ce se observă când se introduc electrozi într-o soluție de electrolit, conform fig. 4.6?
Ionii rămân staționari și soluția nu conduce curentul
Ionii orientați se deplasează: cei cu sarcină pozitivă spre catod, cei cu sarcină negativă spre anod; soluția conduce curentul
Moleculele neutre se adună la anod, iar ionii la catod
Se formează gaze la ambii electrozi imediat
Cum se explică denumirile cation și anion?
Cationii au sarcină negativă și merg spre catod, anionii au sarcină pozitivă și merg spre anod
Cationii au sarcină pozitivă și se deplasează spre catod, anionii au sarcină negativă și se deplasează spre anod
Cationii sunt atomi, anionii sunt molecule
Cationii apar doar în baze, anionii doar în acizi
Disocierea este un proces reversibil: concomitent cu disocierea moleculelor în ioni are loc legarea ionilor în molecule. Cu ce semn se notează reversibilitatea disocierii în ecuații?
→
⇄
≈
≡
Gradul de disociere α reprezintă raportul dintre numărul de molecule disociate (Ndis.) și numărul total de molecule dizolvate (N). Care este expresia corectă pentru α?
α = N · 100%
α = Ndis. − N
α = Ndis./N · 100%
α = N/Ndis. · 100%
La diluarea soluțiilor, gradul de disociere crește. Ce interpretare este conformă explicațiilor din text?
La diluare, interacțiunile ion‑ion scad, facilitând separarea ionilor
La diluare, concentrația de molecule neutre crește și oprește disocierea
La diluare, temperatura scade și împiedică disocierea
La diluare, presiunea parțială a solutului crește și favorizează asocierea ionilor
În soluții cu concentrația substanței de 0,1 mol/l, acizii HNO3 și HCl au un grad de disociere de aproximativ 92%. În ce categorie se încadrează, conform clasificării din text?
Electroliți slabi
Electroliți de tărie medie
Electroliți tari
Nelectroliți
Care pereche reacție‑tip ilustrează notarea reversibilității pentru electroliții slabi, conform exemplelor date?
NaCl → Na+ + Cl−
H2SO4 → H+ + HSO4−
CH3COOH ⇄ CH3COO− + H+
KOH → K+ + OH−
Conform Tabelului 4.1, care afirmație este corectă despre electroliții tari?
Toate sărurile solubile în soluție sunt electroliți tari
H2O este listat ca electrolit tare
NH4OH este electrolit tare
Acizii CH3COOH și H2CO3 sunt electroliți tari
Potrivit Tabelului 4.2 (C = 0,1 mol/l; t° = 18 °C), care acid are cel mai mare grad de disociere α (%) dintre acizii HX enumerați?
HF (8%)
HCl (92%)
HBr (93%)
HI (95%)
Conform datelor din Tabelul 4.2, care bază are un grad de disociere α (%) de 84% în aceleași condiții?
KOH
NaOH
Ba(OH)2
NH4OH
Care valoare a gradului de disociere α (%) corespunde sării NaCl, conform Tabelului 4.2?
45%
77%
84%
89%
Acizii sunt electroliți care disociază formând cationi H+ și anioni de radicali acizi. Ce pereche de ioni se formează la disocierea HCl, conform listei de acizi monobazici tari?
H+ și ClO4−
H+ și Cl−
H+ și SO4 2−
H+ și NO3−
Acidul sulfuric este dibazic și disociază treptat. Ce specie anionică apare la prima etapă de disociere a H2SO4, conform textului?
SO4 2− (ion sulfat)
HSO4− (ion hidrogenosulfat)
HSO3− (ion hidrogenosulfit)
SO3 2− (ion sulfit)
În ecuațiile de disociere, suma sarcinilor ionilor din stânga trebuie să fie egală cu suma sarcinilor ionilor din dreapta. Care ecuație respectă această regulă pentru a doua etapă a acidului sulfuric, conform textului?
HSO4− ⇄ H+ + SO4 2−
H2SO4 → 2H+ + SO4 2−
H2SO3 ⇄ H+ + HSO3−
CH3COOH → CH3COO− + H+
Acidul sulfuric formează două tipuri de săruri: neutre (de exemplu Na2SO4) și acide (de tip hidrogenosulfat, de exemplu NaHSO4). Care afirmație este corectă despre aceste tipuri de săruri?
Sărurile neutre conțin anionul SO4 2−, iar sărurile acide conțin anionul HSO4−
Ambele tipuri conțin numai HSO4−
Sărurile acide nu se pot forma din H2SO4
Sărurile neutre au întotdeauna anioni monovalenti
Acidul sulfuros (H2SO3) este exemplu de acid de tărie medie. Ce specie anionică apare la etapa a II‑a a disocierii lui, conform textului?
Cl− (ion clorură)
HSO4− (ion hidrogenosulfat)
SO3 2− (ion sulfit)
HSO3− (ion hidrogenosulfit)
Se cere: identificați radicalii acizi care apar la disocierea sărurilor formate de acidul fosforic; alegeți toate variantele corecte.
ion fosfat PO43−
ion hidrogenofosfat HPO42−
ion dihidrogenofosfat H2PO4−
ion sulfat SO42−
ion carbonat CO32−
Comparați acizii mono-, di- și tribazici după formarea sărurilor: care afirmație este corectă?
Acizii monobazici formează un singur tip de sare; acizii dibazici formează două tipuri; acizii tribazici formează trei tipuri.
Acizii monobazici formează trei tipuri de săruri; acizii dibazici formează un singur tip; acizii tribazici formează două tipuri.
Toți acizii (mono-, di-, tribazici) formează același număr de tipuri de săruri.
Acizii tribazici formează doar săruri neutre.
De ce bazele tari disociază spontan și nu treptat?
În stare solidă, alcaliile conțin deja cationi de metal și anioni OH− , iar în apă ionii se separă ușor din rețeaua cristalină.
Pentru că legătura metal–oxigen este predominant covalentă, ceea ce împiedică eliberarea ionilor.
Fiind gaze, se amestecă rapid cu apa și astfel disociază.
Nu conțin ioni în stare solidă, deci îi formează doar în soluție.
Comparați disocierea alcalilor și a bazelor insolubile: selectați enunțul corect.
Alcaliile disociază complet și spontan în apă, iar bazele insolubile disociază treptat și reversibil.
Bazele insolubile disociază complet și spontan, iar alcaliile disociază treptat.
Atât alcaliile, cât și bazele insolubile disociază complet și spontan.
Nici alcaliile, nici bazele insolubile nu disociază în apă.
Care afirmație descrie corect comportamentul la disociere al bazelor amfotere (exemplu: Zn(OH)2)?
Pot manifesta atât proprietăți bazice (dând Zn2+ și OH− ), cât și proprietăți acide (formând specii complexe, de tip [Zn(OH)4]2− ).
Dau numai cationi Mn+ în soluție și nu formează specii complexe.
Disociază complet și spontan, la fel ca alcaliile.
Nu disociază deloc în apă.
Ce cationi se formează la disocierea sărurilor acide? Alegeți toate variantele corecte.
cationi de metal (de tip Na+ , Ca2+ etc.)
cationul H+
cationul OH+
Nu se formează cationi în soluția sărurilor acide.
Comparați sărurile neutre, acide și bazice și selectați toate afirmațiile corecte.
Sărurile neutre disociază în cation de metal și anion de radical acid.
Sărurile acide disociază în cation de metal, H+ și anion de radical acid (de tip HCO3− ).
Sărurile bazice disociază în cation hidroxometal (care conține grupa OH− ) și anion de radical acid.
Sărurile acide nu conțin atomi de hidrogen.
Sărurile bazice nu conțin grupa OH− .
Alegeți din text expresia ce caracterizează mediul neutru.
mediul este neutru
soluția este neutră
mediul este acid
mediul este bazic
Conform textului, pe ambalajul multor produse cosmetice este indicată valoarea pH-ului. Ce mediu de reacție indică în general aceste produse?
mediu acid
mediu neutru
mediu bazic
mediu variabil fără semnificație
Ce valoare a pH-ului este indicată pe sticla șampoanelor pe care le folosiți?
pH 5–5,5
pH 7
pH 9–10
pH 3–4
Selectează toate substanțele din grila de acizi care pot forma săruri acide (acizi poliproti): HNO3, HBr, HClO4, H2SO4, H2CO3, H3PO4, HCl, H2S, H2SO3.
H2SO4
H2CO3
H3PO4
H2S
H2SO3
Selectează toate substanțele din grila de compuși care sunt săruri bazice (conțin grupări OH− în formula lor): Fe(OH)2, Na2HPO4, MgOHCl, Ca3(PO4)2, CuSO4, (CuOH)2CO3, BaCl2, Ca(HCO3)2, Al(OH)2Cl.
MgOHCl
(CuOH)2CO3
Al(OH)2Cl
Na2HPO4
Ca(HCO3)2
Alege șirul în care tăria acizilor crește.
H2Te, H2Se, H2S
HCl, HBr, HI
La disocierea cărui electrolit în apă se formează doar cationi de tip H+ ?
hidrogenofosfatul de sodiu
acidul sulfuric
clorura de hidroxifer (III)
hidroxidul de sodiu
Identifică ecuațiile de disociere alcătuite incorect.
Ca(OH)2 ⇄ CaOH+ + OH−
BaCl2 ⇄ BaCl+ + Cl−
Al(OH)2 ⇄ Al(OH)2+ + OH−
Fe2(SO4)3 ⇄ Fe2++SO42−
H3PO4 ⇄ H+ + H2PO4−
În soluție apoasă, care dintre următoarele săruri dau mediu de reacție acid?
dihidrogenofosfat de sodiu (NaH2PO4)
hidroxosulfat de aluminiu [Al(OH)SO4]
clorură de calciu (CaCl2)
hidrogenosulfat de sodiu (NaHSO4)
Alege sărurile neutre solubile în apă (folosește cunoștințe standard de solubilitate).
NaCl
AgCl
BaSO4
K2SO4
Într-o soluție de sulfat de fier (II) de masă 500 g și cu partea de masă a sării de 40%, se depun 100 g de cristalo-hidrat FeSO4⋅7H2O . Care este noua parte de masă a sării în soluția rămasă?
30%
36%
40%
45%
Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L (c.n.) de CO2 prin 100 mL de soluție de NaOH cu concentrația de 0,2 mol/L ?
carbonat de sodiu (Na2CO3)
bicarbonat de sodiu (NaHCO3)
Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L (c.n.) de CO2 prin 100 mL de soluție de NaOH cu partea de masă de 5% ( ρ=1,05 g/cm3 )?
carbonat de sodiu (Na2CO3)
bicarbonat de sodiu (NaHCO3)
Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L (c.n.) de CO2 prin 100 mL de soluție de KOH cu concentrația de 2 mol/L ?
carbonat de potasiu (K2CO3)
bicarbonat de potasiu (KHCO3)
Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L (c.n.) de CO2 prin 100 mL de soluție de KOH cu partea de masă de 15% ( ρ=1,25 g/cm3 )?
carbonat de potasiu (K2CO3)
bicarbonat de potasiu (KHCO3)
Ce sare se formează la trecerea a 2,24 L (c.n.) de CO2 prin 100 mL de soluție de Ca(OH)2 cu partea de masă de 2% ( ρ=1 g/cm3 )?
carbonat de calciu (CaCO3)
bicarbonat de calciu [Ca(HCO3)2]
