wayground logo

Free Printable Worksheets

Font size

S
M
L
XL
Worksheets

Extracție întrebări – Soluțiile. Disociația electrolitică

Total questions: 92

Worksheet time: 46mins

Name
Class
Date
1.

Alege tipul de sistem pentru exemplul: soluție de sare de bucătărie în apă.

a)

cu dispersie grosieră

b)

cu dispersie fină

c)

soluții adevărate

2.

Alege tipul de sistem pentru exemplul: var stins.

a)

cu dispersie grosieră

b)

cu dispersie fină

c)

soluții adevărate

3.

Alege tipul de sistem pentru exemplul: soluție de albuș de ou în apă.

a)

cu dispersie grosieră

b)

cu dispersie fină

c)

soluții adevărate

4.

Alege afirmațiile corecte: La dizolvarea substanțelor solide în apă, energia...

a)

întotdeauna se absorbe

b)

întotdeauna se elimină

c)

poate fi eliminată

d)

poate fi absorbită

e)

nu se absorbe și nu se elimină

5.

Indică particularitățile soluțiilor adevărate care le deosebesc de amestecurile mecanice.

a)

omogenitatea

b)

la amestecarea substanțelor cu solventul se degajă sau se absorbe energie

c)

compoziția calitativă poate fi schimbată esențial

d)

se supune legii constanței compoziției

6.

Indică semnele comune ce caracterizează atât soluțiile adevărate, cât și amestecurile mecanice.

a)

conțin două sau mai multe componente independente

b)

sunt omogene

c)

este posibilă separarea în părți componente

d)

raportul dintre masele componentelor nu poate fi schimbat esențial

7.

Determină partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 5 g de sare.

a)

4,76%

b)

5,00%

c)

95,24%

d)

9,09%

8.

Determină partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 10 g de sare.

a)

9,09%

b)

10,00%

c)

4,76%

d)

16,67%

9.

Determină partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 20 g de sare.

a)

16,67%

b)

20,00%

c)

26,36%

d)

9,09%

10.

Determină partea de masă a NaCl în soluția obținută din 100 g de apă și 35,8 g de sare la 20°C.

a)

26,36%

b)

35,80%

c)

4,76%

d)

23,00%

11.

Soluția de sare de bucătărie în apă poate fi separată prin:

a)

distilare

b)

filtrare

c)

evaporare

12.

Alege afirmația care definește corect solubilitatea: Solubilitatea reprezintă proprietatea substanțelor de a se repartiza uniform, sub formă de atomi, molecule sau ioni, în volumul solventului.

a)

Solubilitatea este viteza cu care se dizolvă o substanță în orice solvent.

b)

Solubilitatea este proprietatea substanțelor de a se repartiza uniform, sub formă de atomi, molecule sau ioni, în volumul solventului.

c)

Solubilitatea este masa solventului necesară pentru a dizolva complet o substanță.

d)

Solubilitatea este temperatura la care o soluție devine saturată.

13.

Stabiliți afirmația corectă despre efectul temperaturii asupra dizolvării: Dacă la dizolvare se consumă mai multă energie decât se elimină la hidratare, atunci căldura se absoarbe, iar dizolvarea este un proces endotermic.

a)

Dizolvarea este întotdeauna exotermă.

b)

Dizolvarea poate fi endotermă dacă energia consumată la dizolvare depășește energia de hidratare.

c)

Endotermic înseamnă că soluția cedează căldură mediului.

d)

Temperatura nu influențează caracterul endoterm/exoterm al dizolvării.

14.

Identificați diferența corectă dintre soluțiile saturate și cele nesaturate, conform definițiilor din text.

a)

O soluție saturată conține o cantitate de substanță dizolvată mai mică decât cea necesară pentru saturare.

b)

O soluție nesaturată conține exact cantitatea necesară pentru saturare la temperatura dată.

c)

O soluție saturată conține cantitatea de substanță dizolvată egală cu cea necesară pentru saturare la temperatura dată.

d)

O soluție nesaturată nu conține solvent.

15.

Selectați afirmațiile adevărate despre dependența solubilității de temperatură menționate în material.

a)

Solubilitatea majorității substanțelor solide crește la încălzire.

b)

Solubilitatea gazelor în apă crește la încălzire.

c)

Solubilitatea substanțelor lichide, de regulă, crește la încălzire.

d)

Sarea de bucătărie se dizolvă la fel de bine în apă fierbinte și în apă rece.

16.

Explicați fenomenul observat când un pahar cu apă rece este lăsat într-o încăpere caldă: după un timp pereții paharului se acoperă cu bule de aer.

a)

Solubilitatea gazelor crește la încălzire, gazele pătrund în apă și formează bule.

b)

Solubilitatea gazelor scade la încălzire, gazele dizolvate în apă ies din soluție și formează bule.

c)

Solubilitatea sărurilor scade brusc, iar ionii formează bule.

d)

Presiunea scade, ceea ce dizolvă mai mult aer în apă rece.

17.

Alegeți definiția corectă a coeficientului de solubilitate, așa cum este formulată în material: Coeficientul de solubilitate arată masa maximă de substanță care se poate dizolva în 100 g de apă, la temperatura dată.

a)

Masa minimă de solvent necesară pentru dizolvare completă.

b)

Masa maximă de substanță care se poate dizolva în 100 g de apă, la temperatura dată.

c)

Volumul de soluție obținut la dizolvare.

d)

Temperatura la care începe dizolvarea.

18.

Conform exemplului din material, care este coeficientul de solubilitate al clorurii de sodiu la 20°C?

a)

30.030.0 g/100 g H2O

b)

35.835.8 g/100 g H2O

c)

25.025.0 g/100 g H2O

d)

40.240.2 g/100 g H2O

19.

Clasificați corect substanțele după solubilitatea în apă la 20°C, conform convenției din text.

a)

Ușor solubile: 0,01–1 g în 100 g de apă; greu solubile: mai mult de 1 g; insolubile: mai puțin de 0,01 g.

b)

Ușor solubile: mai mult de 1 g în 100 g de apă; greu solubile: 0,01–1 g; insolubile: mai puțin de 0,01 g.

c)

Ușor solubile: mai puțin de 0,01 g; greu solubile: 0,01–1 g; insolubile: mai mult de 1 g.

d)

Ușor solubile: 1 g exact; greu solubile: 0,1 g; insolubile: 0 g.

20.

Analizați curbele de solubilitate din graficul Fig. 4.2 (Solubilitatea în g/100 g H2O vs. Temperatura, pentru NaNO3, KClO3, KCl, NaCl, K2CO3, CaSO4) și identificați substanța a cărei solubilitate scade odată cu creșterea temperaturii.

a)

NaCl

b)

KCl

c)

NaNO3

d)

CaSO4

21.

Folosind Fig. 4.2, stabiliți care compus prezintă cea mai mică variație a solubilității cu temperatura în intervalul 10–90°C.

a)

NaCl

b)

NaNO3

c)

KClO3

d)

K2CO3

22.

Folosind Fig. 4.2, alegeți substanța cu solubilitate relativ ridicată la temperaturi înalte (de exemplu 80C80\,^\circ\mathrm{C} ).

a)

NaNO3

b)

CaSO4

c)

NaCl

d)

KCl

23.

Explicați de ce soluția saturată de NaCl preparată la rece și la încălzire conține aproximativ aceeași cantitate de NaCl în 100 g de apă.

a)

Solubilitatea NaCl crește puternic cu temperatura, deci diferența este mare.

b)

Solubilitatea NaCl scade puternic cu temperatura, deci cantitatea se micșorează.

c)

Solubilitatea NaCl depinde slab de temperatură în intervalul uzual, deci cantitatea dizolvată rămâne aproximativ constantă.

d)

NaCl se descompune la încălzire, menținând același conținut aparent.

24.

Cristalohidrații CoCl2 prezintă culori diferite în funcție de numărul de molecule de apă: CoCl2·6H2O roz-roșiatic, CoCl2·2H2O roșu, CoCl2·H2O albastru, CoCl2 anhidru albastru. Explicați de ce o inscripție făcută cu soluție diluată de CoCl2 devine vizibilă după trecerea fierului de călcat fierbinte peste hârtie sau țesătură.

a)

Încălzirea hidratează suplimentar sarea, făcând-o transparentă.

b)

Încălzirea determină deshidratarea cristalohidratului spre forme mai puțin hidratate/anihidre, cu culoare albastră mai intensă, ceea ce face inscripția vizibilă.

c)

Încălzirea evaporă complet sarea, lăsând un contur alb.

d)

Încălzirea crește solubilitatea CoCl2 în hârtie, ascunzând inscripția.

25.

Calculați partea de masă a substanței dizolvate (ω) pentru o soluție cu masa de 100 g și 20 g de substanță dizolvată, conform tabelului de exerciții.

a)

10%10\%

b)

15%15\%

c)

20%20\%

d)

25%25\%

26.

Pentru o soluție de 400 g care conține 10 g de substanță dizolvată, determinați ω (partea de masă a substanței dizolvate).

a)

1.0%1.0\%

b)

2.5%2.5\%

c)

4.0%4.0\%

d)

5.0%5.0\%

27.

Într-o soluție alcătuită din 16 g apă și 4 g substanță dizolvată, calculați masa soluției și ω.

a)

Masa soluției =18= 18 g, ω=22.2%\omega = 22.2\%

b)

Masa soluției =20= 20 g, ω=20%\omega = 20\%

c)

Masa soluției =22= 22 g, ω=18.2%\omega = 18.2\%

d)

Masa soluției =24= 24 g, ω=16.7%\omega = 16.7\%

28.

O soluție conține 475 g apă și 20 g substanță dizolvată. Determinați ω (partea de masă a substanței dizolvate).

a)

3.0%3.0\%

b)

4.0%4.0\%

c)

5.0%5.0\%

d)

6.0%6.0\%

29.

Alege afirmațiile corecte. Solubilitatea substanțelor solide într-un lichid:

a)

depinde de presiunea exterioară;

b)

se supune principiului „substanțele cu anumite structuri se dizolvă în solvenți cu structuri asemănătoare acestora”;

c)

este însoțită de efecte termice;

d)

depinde de natura substanței și a solventului.

30.

Alege răspunsurile corecte. De care factori depinde solubilitatea gazelor în apă:

a)

presiune;

b)

natura gazului;

c)

temperatură;

d)

viteza de barbotare a gazului prin apă.

31.

Alege răspunsurile corecte. Solubilitatea oxigenului în apă se mărește la:

a)

scăderea temperaturii;

b)

creșterea presiunii;

c)

creșterea temperaturii;

d)

scăderea presiunii.

32.

De regulă, se absoarbe întotdeauna energie la dizolvarea în apă a:

a)

substanțelor solide;

b)

substanțelor gazoase;

c)

cristalohidraților.

33.

Alege afirmațiile corecte și explică-le. O soluție nesaturată de sare poate deveni saturată dacă:

a)

se adaugă apă în soluție;

b)

se dizolvă suplimentar sare;

c)

soluția se evaporă;

d)

soluția este răcită.

34.

O soluție saturată poate fi transformată în soluție nesaturată dacă:

a)

este diluată cu apă;

b)

este încălzită;

c)

se dizolvă sare;

d)

se agită.

35.

O soluție suprasaturată poate fi transformată în soluție saturată dacă:

a)

se agită puternic;

b)

se adaugă apă;

c)

se formează un precipitat;

d)

este încălzită.

36.

Alegeți expresia corectă pentru partea de masă a substanței dizolvate în soluție; se notează cu ω și se raportează la masa întregii soluții.

a)

ω = m(substanță dizolvată) · 100%

b)

ω = m(solvenți) / m(sol.) · 100%

c)

ω = m(substanță dizolvată) / m(sol.) · 100%

d)

ω = m(sol.) / m(substanță dizolvată) · 100%

37.

Selectați toate unitățile echivalente pentru densitatea apei menționate: ρ(H2O)=1000kg/m3\rho(H2O) = 1000 kg/m^3 .

a)

1 kg/dm^3

b)

1 kg/l

c)

1 g/cm^3

d)

1 g/ml

38.

Se dau: V(sol.) = 600 ml, ρ(sol.) = 1,02 g/ml. Determinați masa soluției m(sol.).

a)

600 g

b)

612 g

c)

594 g

d)

1,02 kg

39.

Pentru soluția de mai sus, cu partea de masă ω(NaCl) = 3%, determinați masa de NaCl dizolvată m(NaCl).

a)

18,36 g

b)

3,00 g

c)

612 g

d)

0,1836 kg

40.

Calculați masa clorurii de sodiu necesară pentru pregătirea a V(sol.) = 600 ml de soluție cu ω(NaCl) = 3% și ρ(sol.) = 1,02 g/ml.

a)

18,36 g

b)

6,00 g

c)

612 g

d)

0,36 g

41.

Pentru prepararea a 600 ml de soluție cu ω(NaCl) = 3% și ρ(sol.) = 1,02 g/ml, determinați volumul de apă necesar (rotunjit la mililitru).

a)

600 ml

b)

594 ml

c)

593 ml

d)

588 ml

42.

Exemplul 2: Se dau m(NaCl) = 1 kg și ω(NaCl) = 7%. Determinați masa soluției m(sol.).

a)

7,00 kg

b)

14,3 kg

c)

1,04 kg

d)

13,75 kg

43.

Pentru datele: m(NaCl) = 1 kg, ω(NaCl) = 7% și ρ(sol.) = 1,04 g/ml, determinați volumul soluției V(sol.).

a)

14,3 l

b)

13,75 l

c)

1,04 l

d)

10,0 l

44.

Exemplul 3: Acid clorhidric concentrat cu ω1(HCl)=37\omega_1(HCl) = 37% și ρ1(sol.)=1,19g/cm3\rho_1(sol.) = 1,19 g/cm^3 se diluează prin amestecarea unui volum de acid cu două volume de apă. Determinați partea de masă ω2(HCl)\omega_2(HCl) în soluția diluată.

a)

37%

b)

25%

c)

13,8%

d)

10%

45.

Exemplul 4: Pentru prepararea a V(sol.) = 5 l de soluție de CaCl2 cu ω(CaCl2) = 10% și ρ(sol.) = 1,09 g/cm^3, determinați masa de CaCl26H2OCaCl2 · 6H2O necesară.

a)

545 g

b)

1,075 kg

c)

4,375 kg

d)

219 g

46.

Exemplul 4: Pentru soluția de CaCl2 de 10% și ρ(sol.) = 1,09g/cm31,09 g/cm^3 , V(sol.) = 5l5 l , determinați volumul de apă necesar V(H2O).

a)

5,000 l

b)

4,375 l

c)

0,625 l

d)

3,750 l

47.

Exemplul 5: Solubilitatea KCl la 0°C este S(KCl) = 27,6 g în 100 g de apă. Determinați partea de masă ω(KCl) în soluția obținută.

a)

27,6%

b)

21,6%

c)

35,0%

d)

18,0%

48.

Calculează concentrația molară a acidului sulfuric într‑o soluție cu volumul de 200 ml care conține 19,6 g de H2SO4.

a)

0,5 mol/l

b)

1,0 mol/l

c)

0,2 mol/l

d)

2,0 mol/l

49.

Calculează masa clorurii de sodiu necesară pentru prepararea unei soluții cu volumul de 2 l și concentrația molară de 0,1 mol/l.

a)

5,8 g

b)

11,7 g

c)

23,4 g

d)

58,5 g

50.

Pentru cazul a), determină perechea corectă pentru masa soluției și masa H2SO4, dacă volumul soluției este 200 ml, densitatea este 1,84 g/ml, iar partea de masă a H2SO4 este 96%.

a)

m(sol.) = 368 g; m(H2SO4) = 353,3 g

b)

m(sol.) = 242 g; m(H2SO4) = 72,6 g

c)

m(sol.) = 280 g; m(H2SO4) = 140,0 g

d)

m(sol.) = 200 g; m(H2SO4) = 96,0 g

51.

Pentru cazul b), determină perechea corectă pentru masa soluției și masa H2SO4, dacă volumul soluției este 200 ml, densitatea este 1,21 g/ml, iar partea de masă a H2SO4 este 30%.

a)

m(sol.) = 242 g; m(H2SO4) = 72,6 g

b)

m(sol.) = 368 g; m(H2SO4) = 353,3 g

c)

m(sol.) = 280 g; m(H2SO4) = 84,0 g

d)

m(sol.) = 200 g; m(H2SO4) = 60,0 g

52.

Pentru cazul c), determină perechea corectă pentru masa soluției și masa H2SO4, dacă volumul soluției este 200 ml, densitatea este 1,4 g/ml, iar partea de masă a H2SO4 este 50%.

a)

m(sol.) = 280 g; m(H2SO4) = 140,0 g

b)

m(sol.) = 242 g; m(H2SO4) = 72,6 g

c)

m(sol.) = 368 g; m(H2SO4) = 184,0 g

d)

m(sol.) = 200 g; m(H2SO4) = 100,0 g

53.

Calculează masa de Na2SO4·10H2O care trebuie dizolvată în apă cu masa de 250 g pentru a obține o soluție în care partea de masă a sării anhidre Na2SO4 este 6%.

a)

31,0 g

b)

39,4 g

c)

45,0 g

d)

60,0 g

54.

Calculează partea de masă a acidului sulfuric în soluția obținută prin amestecarea a 200 g de soluție cu partea de masă 20% și 600 g de soluție cu partea de masă 10%.

a)

10,0%

b)

12,5%

c)

15,0%

d)

17,5%

55.

Din 200 kg de soluție de H2SO4 cu partea de masă 60% se obține o soluție cu partea de masă 96% prin evaporarea apei. Calculează volumul aproximativ de apă care trebuie evaporat (ρ(H2O) ≈ 1 kg/l).

a)

50 l

b)

60 l

c)

75 l

d)

90 l

56.

Pentru formarea unei sări neutre, s‑au adăugat 43,2 ml de soluție KOH cu partea de masă 7,4% (ρ = 1,06 g/ml) la 40 ml de soluție de H2SO4 (ρ = 1,025 g/ml). Calculează partea de masă a H2SO4 în soluția de acid.

a)

5,0%

b)

7,2%

c)

9,0%

d)

12,0%

57.

Calculează partea de masă a substanței dizolvate într‑o soluție cu volumul de 500 ml, dacă concentrația molară a H2SO4 este 2 mol/l și ρ(sol.) ≈ 1 g/ml.

a)

9,8%

b)

14,7%

c)

19,6%

d)

24,5%

58.

Calculează partea de masă a substanței dizolvate într‑o soluție cu volumul de 500 ml, dacă concentrația molară a HCl este 4 mol/l și ρ(sol.) ≈ 1 g/ml.

a)

10,0%

b)

12,0%

c)

14,6%

d)

18,0%

59.

Calculează concentrația molară a unei soluții de NaOH cu partea de masă 8% și ρ(sol.) = 1,2 g/ml.

a)

1,6 mol/l

b)

2,0 mol/l

c)

2,4 mol/l

d)

3,0 mol/l

60.

La dizolvarea a 5,38 g de ZnSO4·xH2O în apă cu volumul de 92 ml s‑a obținut o soluție cu partea de masă a ZnSO4 anhidru de 3,31%. Determină compoziția cristolohidratului (valoarea lui x).

a)

ZnSO4·4H2O

b)

ZnSO4·6H2O

c)

ZnSO4·7H2O

d)

ZnSO4·10H2O

61.

Comparați conductibilitatea: alegeți toate soluțiile care conduc curentul electric dintre apă distilată, soluție de HCl, soluție de NaCl și soluție de zahăr.

a)

Apă distilată

b)

Soluție de HCl

c)

Soluție de NaCl

d)

Soluție de zahăr

62.

La dizolvarea substanțelor cu rețea cristalină ionică în apă, ce are loc conform principiului disocierii electrolitice?

a)

Ionii se desprind din rețeaua cristalină ionică

b)

Moleculele rămân intacte fără schimbări

c)

Se formează numai molecule neutre

d)

Are loc doar evaporarea apei

63.

Moleculele cu legătură covalentă polară (de exemplu HCl) în apă se comportă cum?

a)

Se disociază în ioni pozitivi și negativi

b)

Se transformă în atomi neutri

c)

Se agregă în cristale mai mari

d)

Nu interacționează cu apa

64.

Care afirmație descrie corect hidratarea ionilor în soluție apoasă?

a)

Fiecare ion este înconjurat de molecule de apă; numărul lor poate fi constant sau variabil

b)

Ionii nu interacționează cu moleculele de apă

c)

Numărul moleculelor de apă din jurul ionilor este mereu zero

d)

Hidratarea are loc numai la temperaturi sub 00^{\circ} C

65.

Comparați hidratii și cristalohidrații: care este deosebirea esențială dintre ei în exemplele date (CuSO4·5H2O cristalohidrat versus [Cu(H2O)4]2+ hidrat)?

a)

În hidrati, moleculele de apă sunt legate de ion în soluție; în cristalohidrați, apa este parte din structura solidă

b)

În hidrati, apa face parte din cristal; în cristalohidrați, apa este doar dizolvată

c)

Ambele sunt identice din punct de vedere structural

d)

Niciunul nu conține molecule de apă

66.

Procesul de desprindere a ionilor unei substanțe la dizolvare în apă sau la topire se numește cum?

a)

Disociere electrolitică

b)

Ionizare neelectrolitică

c)

Hidratare

d)

Sublimare

67.

Într-o soluție de electrolit cu electrozi introduși, în prezența curentului electric, spre ce electrod se deplasează ionii cu sarcină pozitivă?

a)

Spre catod

b)

Spre anod

c)

Nu se deplasează orientat

d)

Spre ambele simultan

68.

Denumirile cation și anion sunt legate de mișcarea ionilor sub acțiunea curentului. Care enunț este corect?

a)

Cationii (ioni cu sarcină pozitivă) se îndreaptă spre catod, iar anionii (ioni cu sarcină negativă) spre anod

b)

Cationii se îndreaptă spre anod, iar anionii spre catod

c)

Ambele tipuri de ioni se îndreaptă doar spre catod

d)

Termenii nu au legătură cu mișcarea ionilor

69.

Cum se notează în ecuații reversibilitatea disocierii pentru electroliții slabi și de tărie medie?

a)

Prin semnul cu săgeți duble în sens opus ()(\Leftrightarrow)

b)

Prin semnul egalității ==

c)

Prin semnul plus ++

d)

Prin paranteze pătrate [][\,]

70.

Alegeți expresia corectă pentru gradul de disociere α\alpha al unui electrolit, dacă Ndis.N_{\text{dis.}} este numărul de molecule disociate și NN numărul total de molecule dizolvate.

a)

α=Ndis.N100%\alpha = \dfrac{N_{\text{dis.}}}{N} \cdot 100\%

b)

α=NNdis.\alpha = N - N_{\text{dis.}}

c)

α=NNdis.\alpha = \dfrac{N}{N_{\text{dis.}}}

d)

α=NNdis.\alpha = N \cdot N_{\text{dis.}}

71.

Clasificați corect electroliții după gradul de disociere la concentrația 0,10{,}1\, mol/l: selectați toate enunțurile adevărate.

a)

Electroliții tari disociază între 30% și 100%

b)

Electroliții de tărie medie disociază între 3% și 30%

c)

Electroliții slabi au gradul de disociere mai mic de 3%

d)

Electroliții tari disociază sub 3%

72.

Care ecuație reprezintă corect disocierea unui electrolit slab, notată cu semnul reversibilității?

a)

CH3COOH \Leftrightarrow CH3COO ^{-} + H +^{+}

b)

NaCl \rightarrow Na +^{+} + Cl ^{-}

c)

HCl \rightarrow H +^{+} + Cl ^{-}

d)

KOH \rightarrow K +^{+} + OH ^{-}

73.

Conform tabelului de clasificare, care dintre următorii acizi este electrolit tare?

a)

HCl

b)

H2CO3

c)

H2SiO3

d)

CH3COOH

74.

Din tabelul cu valori ale gradului de disociere, care acid are gradul de disociere cel mai mare la C=0,1C=0{,}1\, mol/l și t=18t=18^{\circ} C?

a)

HI

b)

HCl

c)

HF

d)

H2SO4

75.

Care bază din tabel prezintă un grad de disociere de aproximativ 89%89\% la condițiile date?

a)

KOH

b)

NaOH

c)

Ba(OH)2

d)

NH4OH

76.

Acizii sunt electroliți care la disociere formează ce particule?

a)

Cationi de hidrogen și anioni de radicali acizi

b)

Doar atomi neutri

c)

Cationi de metal și anioni halogenură

d)

Numai molecule neionizate

77.

Pentru acidul clorhidric, care este ecuația de disociere corectă și anionul format?

a)

HCl \rightarrow H +^{+} + Cl ^{-} ; anion clorură

b)

HCl \Leftrightarrow Na +^{+} + Cl ^{-} ; anion bromură

c)

HCl \rightarrow H +^{+} + Br ^{-} ; anion bromură

d)

HCl \rightarrow H +^{+} + NO3 ^{-} ; anion nitrat

78.

Acidul sulfuric (dibazic) se disociază treptat. Ce ion se formează la treapta I?

a)

HSO4 ^{-} (ion hidrogenosulfat)

b)

SO4 2^{2-} (ion sulfat)

c)

HSO3 ^{-} (ion hidrogenosulfit)

d)

ClO4 ^{-} (ion perclorat)

79.

În ecuațiile de disociere ale acizilor, ce condiție privind sarcinile ionilor trebuie îndeplinită?

a)

Suma sarcinilor ionilor din stânga este egală cu suma sarcinilor ionilor din dreapta

b)

Sarcinile din stânga trebuie să fie mai mari decât cele din dreapta

c)

Sarcinile din dreapta sunt ignorate

d)

Trebuie să existe un exces de sarcini negative

80.

Acidul sulfuros H2SO3 se disociază în două trepte. Care este ecuația sumară corectă?

a)

H2SO3 \Leftrightarrow 2H +^{+} + SO3 2^{2-}

b)

H2SO3 \rightarrow H +^{+} + Cl ^{-}

c)

H2SO3 \rightarrow H +^{+} + NO3 ^{-}

d)

H2SO3 \rightarrow 2H +^{+} + SO4 2^{2-}

81.

Ce radicali acizi se formează la disocierea diferitor tipuri de săruri ale acidului fosforic (conform reacțiilor: H3PO4H++H2PO4H_3PO_4 \Rightarrow H^+ + H_2PO_4^- , H2PO4H++HPO42H_2PO_4^- \rightleftharpoons H^+ + HPO_4^{2-} , HPO42H++PO43HPO_4^{2-} \rightleftharpoons H^+ + PO_4^{3-} )?

a)

ion fosfat PO43PO_4^{3-}

b)

ion hidrogenofosfat HPO42HPO_4^{2-}

c)

ion dihidrogenofosfat H2PO4H_2PO_4^-

d)

ion hipofosfit H2PO2H_2PO_2^-

82.

Care afirmație compară corect acizii mono-, di- și tribazici după gradul de disociere și formarea sărurilor?

a)

Acizii monobazici eliberează un H+H^+ per moleculă și formează un singur tip de sare; acizii dibazici pot elibera doi H+H^+ și pot forma două tipuri de săruri; acizii tribazici pot elibera trei H+H^+ și pot forma trei tipuri de săruri.

b)

Acizii monobazici eliberează doi H+H^+ și formează două tipuri de săruri; acizii dibazici eliberează trei H+H^+ ; acizii tribazici nu formează săruri.

c)

Acizii monobazici și dibazici au același număr de trepte de disociere, iar acizii tribazici au o singură treaptă.

d)

Numărul de trepte de disociere nu are legătură cu numărul de tipuri de săruri formate.

83.

De ce bazele tari (alcalilii) disociază complet și spontan în soluție apoasă, și nu treptat?

a)

Pentru că în solid conțin deja ioni ai metalului alcalin și ioni OHOH^- , iar în apă se separă complet ca electroliți tari.

b)

Pentru că legătura metal–oxigen este predominant covalentă, ceea ce blochează disocierea.

c)

Pentru că moleculele de apă nu interacționează cu ionii OHOH^- .

d)

Pentru că alcalii sunt insolubili și nu pot disocia.

84.

Care este diferența esențială între disocierea alcalinilor și a bazelor insolubile?

a)

Alcalilii disociază complet și spontan ca electroliți tari; bazele insolubile disociază treptat ca electroliți slabi, deoarece legătura metal–oxigen este în mare parte covalentă.

b)

Ambele disociază complet și spontan, fără diferențe.

c)

Alcalilii nu eliberează OHOH^- , pe când bazele insolubile eliberează exclusiv OHOH^- .

d)

Bazele insolubile disociază mai rapid decât alcalilii, datorită rețelei ionice perfecte.

85.

Care dintre următoarele hidroxizi sunt baze amfotere ce pot disocia atât după modelul bazelor, cât și după cel al acizilor?

a)

Al(OH)3Al(OH)_3

b)

Cr(OH)3Cr(OH)_3

c)

Pb(OH)2Pb(OH)_2

d)

Sn(OH)2Sn(OH)_2

e)

NaOHNaOH

86.

Ce cationi se formează la disocierea sărurilor acide, conform definiției că în soluțiile de sare acidă este prezent și cationul de hidrogen H+H^+ ?

a)

Numai cationi de metal.

b)

Cationi de metal împreună cu cationul H+H^+ .

c)

Numai anioni OHOH^- .

d)

Doar anioni de radical acid.

87.

Care afirmație compară corect sărurile neutre, acide și bazice după tipurile de ioni prezente la disociere?

a)

Sărurile neutre disociază în cationi de metal și anioni de radical acid; sărurile acide disociază în cationi de metal și anioni de radical acid, fiind prezent și H+H^+ ; sărurile bazice disociază în cationi hidroximetal (de tip MeOH+MeOH^+ ) și anioni de radical acid, fiind prezent OHOH^- .

b)

Toate cele trei tipuri disociază identic: numai în cationi de metal și anioni ClCl^- .

c)

Sărurile acide conțin doar OHOH^- , iar sărurile bazice doar H+H^+ .

d)

Sărurile neutre nu conțin anioni de radical acid, ci numai OHOH^- .

e)

Sărurile bazice disociază în anioni HCO3HCO_3^- și cationi de amoniu.

88.

Alegeți afirmația din text care caracterizează mediul neutru al unei soluții: în apă pură sau în unele soluții, concentrațiile ionilor H+\mathrm{H^+} și OH\mathrm{OH^-} sunt egale și se neutralizează reciproc.

a)

Numărul ionilor H+\mathrm{H^+} este egal cu numărul ionilor OH\mathrm{OH^-}

b)

Numărul ionilor H+\mathrm{H^+} este mai mare decât numărul ionilor OH\mathrm{OH^-}

c)

Numărul ionilor OH\mathrm{OH^-} este mai mare decât numărul ionilor H+\mathrm{H^+}

89.

Pentru mediul acid, care relație dintre concentrațiile ionilor din soluție este corectă conform textului: numărul ionilor H+\mathrm{H^+} este mult mai mare decât numărul ionilor OH\mathrm{OH^-} .

a)

[H+]>[OH][\mathrm{H^+}]>[\mathrm{OH^-}]

b)

[H+]=[OH][\mathrm{H^+}]=[\mathrm{OH^-}]

c)

[H+]<[OH][\mathrm{H^+}]<[\mathrm{OH^-}]

90.

Indicele de hidrogen pH caracterizează aciditatea mediului. Stabiliți dacă enunțul este corect.

a)

Adevărat

b)

Fals

91.

Conform scalei pH-ului prezentate, ce valoare indică un mediu neutru?

a)

pH=7pH=7

b)

pH<7pH<7

c)

pH>7pH>7

92.

În tabelul culorilor indicatorilor, ce culoare prezintă metiloranjul în mediu bazic?

a)

Galben

b)

Roșu

c)

Portocaliu