Libertate și responsabilitate social-politică

Libertate și responsabilitate social-politică

- Individul se subordonează statului

- Statul se subordonează individului

Poll

Selectează libertățile cele mai importante pentru tine

• Libertatea de gândire și conștiință

• Libertatea de exprimare

• Libertatea de asociere

• Libertatea la opțiune la vot

• Libertatea de a face orice, cu orice preț, independent de legi, fără să îți pese de ceilalți.

Poll

Alege opțiunea pe care o consideri dezirabilă

• Indivizii renunță la libertate pentru ca statul să le gestioneze corect viețile, astfel încât toți oamenii să fie fericiți în mod egal.

• Indivizii au libertăți pe care statul le garantează, dar sunt și singurii responsabili pentru propria fericire sau nefericire.

Immanuel Kant (filosof german, 1724-1804)

Adept al eticii deontologice, Kant consideră că un stat trebuie să fie cu totul supus legii.

În acest sens, faptele cetățenilor vor trebui sobordonate exclusiv datoriei și deloc înclinației.

Un stat care impune subordonarea în fața legii, evită conflictele pasiunilor, garantând pacea eternă.

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (filosof german, 1770-1831)

Consideră că voința individuală a omului reprezintă interesul particular și pasiunea subiectivă, în timp ce statul reprezintă interesul general și rațiunea obiectivă. În acest caz, rolul principal al statului este acela de a satisface interesul general și cerințele rațiunii, individul fiind subordonat statului.

Multiple Choice

Cei doi filosofi de mai sus susțin subordonarea

• individului față de stat

• statului față de individ

Multiple Choice

Alege variantele care exprimă consecințe posibile ale existenței tipului de stat imaginat de Kant și Hegel

• Oamenii au dreptul la libertate.

• Nevoile sunt individuale, iar caile de satisfacere ar trebui sa fie tot individuale.

• Un stat rațional ar putea garanta fericirea tuturor.

• Fericirea individului premerge fericiriii celorlalți

Poll

Cum traduci conceptul de stat rațional?

• Un stat condus doar de legi obiective

• Un stat condus în mod științific

• Un stat care militează pentru egalizarea tuturor cetățenilor

• Un stat care nu se implică în sfera libertăților individuale

• Un stat care nu discriminează între categorii de cetățeni

John Stuart Mill ( filosof englez, 1806-1873)

Scopul principal al statului este acela de a asigura apărarea drepturilor și libertăților individuale, prin urmare, singurele constrângeri pe care le poate exercita statul, sunt cele destinate apărării acestor drepturi și libertăți. Altfel spus, o restrangere a libertății individuale este legitimă numai dacă, prin intermediul ei, se previn alte încălcări, mai mari, ale libertății altor oameni. Nu societatea se subordonează statului, ci statul se subordonează societății, sacrificându-se cerințele de egalitate și echitate de dragul libertății individuale.  

Multiple Choice

Care este scopul fundamental al statului, din perspectiva lui John Stuart Mill?

• centralizează toată puterea

• controlează viețile cetățenilor

• asigură apărarea drepturilor și libertăților individuale

Multiple Choice

John Stuart Mill susține că

• societatea se subordonează statului

• statul se subordonează societății

John Stuart Mill ( filosof englez, 1806-1873)

Pentru el, libertatea este determinată de raporturile dintre individ şi societate. Astfel, sfera libertăţii umane cuprinde următoarele: libertatea lăuntrică (libertatea de conştiinţă); libertatea de exprimare; libertatea alegerii unui stil de viaţă ; libertatea de asociere liber consimţită.

Mill consideră că în afara unor situaţii excepţionale (ex: scurte perioade de criză ale comunităţii) societatea nu se poate amesteca în mod legitim în sfera privată a individului. Filosoful precizează că, orice imixtiune a societăţii în sfera libertăţii individuale are două efecte indezirabile (din punct de vedere utilitarist): uniformizarea, oprirea dezvoltării individului.

Poll

Ce prețuiești mai mult?

• libertățile individuale

• egalitatea și echitatea, asigurate prin intervenția statului

Multiple Select

J. St. Mill consideră că intervenția societății în sfera libertății individuale determină următoarele efecte indezirabile:

• uniformizarea

• stagnarea dezvoltării individului

• progresul social

• progresul individual

Isaiah Berlin (filosof englez, 1909-1997)

            Isaiah Berlin distinge între libertatea negativă (caracterizată prin neintervenția celorlalți) și libertatea pozitivă (capacitatea de a face ceva). 

Isaiah Berlin (filosof englez, 1909-1997)

Libertatea negativă desemneaza absența constrângerilor arbitrare, impuse de puterea politică sau de alți oameni, iar realizarea ei în practică presupune restrângerea intervenției statului la un nivel minim (garantarea drepturilor și libertăților individuale). 

Libertatea pozitivă constă în realizarea condițiilor presupuse de îndeplinirea scopurilor individuale, prin intervenția sporită a statului în viața societății sau a individului.

Multiple Choice

Dorești să îți lași plete. Neintervenția celorlalți consacră, din punctul de vedere al lui Isaiah Berlin,

• libertatea pozitivă

• libertatea negativă

Multiple Choice

Isaiah Berlin susține că statul se poate implica în finanțarea unui teatru public, pentru ca indivizii cu aptitudini specifice să poată cunoaște consacrarea.

• Libertate pozitivă

• Libertate negativă

Poll

Ce alegi?

• stat puternic, indivizi cu libertate limitată

• stat slab, indivizi liberi și responsabili

• stat asistențial, care susține categoriile vulnerabile